Mersul oferă o treaptă superioară în funcționarea creierului unor persoane

Atunci când mersul pe jos este combinat cu o sarcină, ambele componente sunt afectate. Sau cel puÈ›in aceasta este impresia generală È™i demult acceptată. Însă un studiu efectuat de cercetătorii de la Institutul Del Monte pentru NeuroÈ™tiinÈ›e de la Universitatea din Rochester a demonstrat că nu este întotdeauna cazul. Unii oameni tineri È™i sănătoÈ™i îÈ™i îmbunătățesc performanÈ›ele cognitive în timp ce merg pe jos, prin modificarea resurselor neuronale utilizate.
„Nu a existat niciun predictor al încadrării participanÈ›ilor în vreo categorie înainte de a-i testa, iniÈ›ial ne-am gândit că toÈ›i vor răspunde în mod similar”, a afirmat Eleni Patelaki, doctorand în inginerie biomedicală la Universitatea din Rochester È™i, totodată, prim autor al studiului aflat acum in jurnalul Cerebral Cortex.
Un aspect surprinzător relatat de Patelaki este faptul că anumitor subiecÈ›i le-a fost mai uÈ™or de îndeplinit sarcini multiple (mai mult de una), concomitent, în comparaÈ›ie cu fiecare sarcină îndeplinită separat. „Majoritatea studiilor din domeniu arată că, cu cât avem mai multe sarcini de făcut simultan, cu atât scad È™i performanÈ›ele noastre”, a afirmat, de asemenea, Patelaki.
Folosind sistemul Mobile Brain/Body Imaging, sau MoBI, cercetătorii au monitorizat activitatea creierului, cinematica È™i comportamentul a 26 de tineri sănătoÈ™i, cu vârsta cuprinsă între 18 È™i 30 de ani, care priveau o serie de imagini, fie în timp ce stăteau pe un scaun, fie în timp ce mergeau pe banda de alergare. ParticipanÈ›ii au fost instruiÈ›i să apese pe un buton de fiecare dată când imaginea se schimba. Dacă apărea aceeaÈ™i imagine, participanÈ›ii erau rugaÈ›i să nu apese butonul.
Comportamentul de referință al participanÈ›ilor a fost considerat cel din È™ezut. Atunci când mersul pe jos a fost adăugat la îndeplinirea aceleiaÈ™i sarcini, cercetătorii au descoperit că au apărut comportamente diferite, unii subiecÈ›i având performanÈ›e mai slabe decât referinÈ›a din È™ezut (aÈ™a cum era de aÈ™teptat pe baza studiilor anterioare), iar alÈ›ii îmbunătățindu-se față de È™ezut.
Datele electroencefalografice (EEG), au arătat că la 14 dintre participanÈ›i au apărut modificări ale funcÈ›iilor lobului frontal cerebral, modificări absente la cei 12 participanÈ›i care nu È™i-au imbunătățit performanÈ›ele în timpul mersului. Aceste modificări sugerează o flexibilitate sau eficiență crescută a creierului.
Edward Freedman, Ph.D., Profesor asociat al Institutului Del Monte pentru NeuroÈ™tiinÈ›e, a condus această cercetare cu scopul de a îi ajuta pe neurofiziologi să înÈ›eleagă mecanismele creierului care face „multi-tasking”, prin intermediul MoBI. Munca sa a evidenÈ›iat că MoBI detectează cum creierul răspunde la mers, respectiv la sarcina de îndeplinit.
Extinderea acestei cercetări la vârstnici ar putea îndruma oamenii de È™tiință să identifice un posibil marker pentru „super-agers” sau persoanele care au un declin minim al funcÈ›iilor cognitive. Acest marker ar fi util pentru o înÈ›elegere mai bună a bolilor neurodegenerative È™i a persoanelor cunoscute cu resurse neuronale compromise.
sursa: Science Daily
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- Cum se organizează creierul dintr-o singură celulă: un model bazat pe linia celulară explică formarea arhitecturii neuronale
- Aroma rozmarinului ar poate îmbunătăți memoria
- Rezultatele privind beneficiile cognitive ale curcuminului sunt promițătoare
- Noi direcții de tratament în sindromul Dravet
- Apa ajută creierul
- INTELIGENTA - mai are remediu ?
- Creier gaurit de la carbonat de litiu
- Tumora pe creier - costuri?
- Poate afecta creierul?
- Parapareza, mers dificil, blocare muschi
- 16 alimente care intarzie imbatranirea creierului si stimuleaza activitatea cerebrala
- Alimente pentru stimularea activitatii cerebrale
- Reeducarea mersului