Nicotinamida ribozidă crește nivelurile de NAD+ la pacienții cu long-COVID, dar fără îmbunătățiri cognitive semnificative: rezultate dintr-un studiu clinic randomizat

Un studiu realizat la Massachusetts General Hospital din Boston, Statele Unite ale Americii, publicat în 2025, a investigat efectele suplimentării cu nicotinamidă ribozidă (NR) asupra nivelurilor de nicotinamidă adenina dinucleotidă (NAD+), funcției cognitive și simptomelor persistente la persoane cu long-COVID. Studiul a avut o durată de 24 de săptămâni și a fost finanțat de MGH McCance Center for Brain Health, Niagen Bioscience și Asociația Alzheimer.

Context

Sindromul post-COVID-19 (denumit și long-COVID) afectează aproximativ 7% dintre persoanele care au trecut prin infecția cu SARS-CoV-2, indiferent de severitatea formei acute. Printre cele mai frecvente simptome persistente se numără tulburările cognitive („ceața mentală”), oboseala, tulburările de somn, anxietatea și depresia, manifestări ce pot dura luni sau chiar ani.

Mecanismele patofiziologice implicate includ disfuncția mitocondrială, stresul oxidativ, inflamația sistemică cronică și dereglarea metabolismului energetic celular. Un rol central îl joacă scăderea nivelurilor de NAD+, un cofactor esențial implicat în metabolismul energetic, răspunsul imun și repararea ADN-ului.

Studiile preclinice au arătat că suplimentarea cu precursori ai NAD+, precum nicotinamida ribozidă, poate restabili funcția mitocondrială, reduce inflamația și îmbunătăți funcția neuronală. Cu toate acestea, nu existau până acum studii clinice care să evalueze efectele directe ale creșterii NAD+ asupra funcției cognitive la pacienții cu long-COVID.

Despre studiul actual

Cercetarea a fost un studiu clinic randomizat, dublu-orb, controlat cu placebo, desfășurat la un singur centru (Boston, SUA) între august 2021 și septembrie 2023. Au fost incluși 58 de participanți comunitari diagnosticați cu long-COVID, împărțiți în două grupuri:

• Grupul NR-NR (n = 37; 64%), care a primit 2000 mg/zi nicotinamidă ribozidă timp de 20 de săptămâni.

• Grupul PBO-NR (n = 21; 36%), care a primit placebo timp de 10 săptămâni, urmat de NR timp de 10 săptămâni.

Evaluările au inclus:

• Funcția cognitivă: Everyday Cognition Scale (ECog), Repeatable Battery for the Assessment of Neuropsychological Status (RBANS) și Trail Making Test-B (TMT-B).

• Simptomele secundare: Fatigue Severity Scale (FSS), Beck Depression Inventory (BDI), Beck Anxiety Inventory (BAI) și Pittsburgh Sleep Quality Index (PSQI).

• Biomarker biologic: nivelurile sanguine de NAD+, măsurate la fiecare 5 săptămâni.

Analiza statistică a folosit modele mixte pentru măsurători repetate, iar analizele post-hoc au examinat modificările intragrup în primele 10 săptămâni de tratament cu NR.

Rezultate

1. Nivelurile de NAD+
Suplimentarea cu 2000 mg/zi de NR a fost eficientă în creșterea nivelului de NAD+:

• În grupul NR-NR, NAD+ a crescut de 2,6–3,1 ori față de valorile inițiale după 5–10 săptămâni de tratament și s-a menținut crescut până la 20 de săptămâni.

• În grupul PBO-NR, NAD+ a rămas neschimbat în primele 10 săptămâni de placebo (0,93–1,0×, IC95%: 0,5–1,4), dar a crescut de 2,1–2,6 ori după introducerea NR.

2. Funcția cognitivă
Nu au existat diferențe semnificative între grupuri pentru scorurile ECog, RBANS sau TMT-B (p = 0,47–0,74). În analiza post-hoc, s-a observat totuși o îmbunătățire ușoară a funcției executive după 10 săptămâni de NR.

3. Simptomele non-cognitive

• Nu s-au observat diferențe semnificative între NR și placebo pentru:

  • Severitatea oboselii (p = 0,59)

  • Calitatea somnului (p = 0,69)

  • Anxietate (p = 0,84)

  • Depresie (p = 0,20)

Totuși, analizele post-hoc (combinând toți participanții în perioada de 10 săptămâni de NR) au evidențiat îmbunătățiri semnificative față de valorile inițiale în:

• Severitatea oboselii (scădere a scorurilor FSS)

• Calitatea somnului (scădere a scorurilor PSQI)

• Simptomele depresive (scădere a scorurilor BDI)

• Performanța funcției executive

4. Siguranța
Un singur eveniment advers grav a fost raportat, considerat nesemnificativ și fără legătură cu tratamentul. Rata de abandon a fost ridicată în grupul NR-NR (32,4% la 10 săptămâni, 51,4% la 20 săptămâni), comparativ cu 14,3% în grupul PBO-NR.

Rezultate detaliate suplimentare

Autorii au remarcat că variațiile nivelurilor de NAD+ observate la unele persoane ar putea reflecta fluctuații fiziologice temporare sau creșteri ale cererii metabolice, mai degrabă decât neconformitatea la tratament.

În plus, deși nu s-au constatat îmbunătățiri cognitive clare, analiza exploratorie a sugerat că creșterea NAD+ s-a corelat pozitiv cu ameliorarea calității somnului, sugerând o posibilă legătură între metabolismul celular și reglarea somnului.

Limitări

Principalele limitări ale studiului au fost:

• Dimensiunea redusă a eșantionului și rata mare de abandon, care au redus puterea statistică.

• Posibile erori de selecție, deoarece diagnosticarea long-COVID s-a bazat pe autodeclararea infecției anterioare.

• Lipsa diversității demografice, limitând generalizarea rezultatelor.

Autorii recomandă studii clinice mai mari și mai diverse, pentru a evalua rolul NAD+ în reglarea imunității și a inflamației în long-COVID, precum și posibile doze alternative de NR.

Concluzii

Administrarea nicotinamidei ribozide în doză de 2000 mg/zi timp de 10–20 de săptămâni la persoane cu long-COVID:

• Crește semnificativ nivelurile de NAD+ în decurs de 5 săptămâni.

• Nu produce diferențe semnificative față de placebo în funcția cognitivă, oboseală, somn sau dispoziție.

• Poate fi asociată, în analize exploratorii, cu îmbunătățiri modeste ale oboselii, somnului și depresiei după 10 săptămâni.

• Este bine tolerată și sigură.

Rezultatele susțin necesitatea studiilor clinice de mai mare amploare pentru a confirma potențialul terapeutic al creșterii NAD+ în recuperarea post-COVID și pentru a clarifica relațiile dintre metabolismul energetic, inflamație și simptomele persistente.