Realitatea virtuală în reabilitarea după accident vascular cerebral: Eficiență, limitări și perspective viitoare

Realitatea virtuală în reabilitarea după accident vascular cerebral: Eficiență, limitări și perspective viitoare

©

Autor:

Realitatea virtuală în reabilitarea după accident vascular cerebral: Eficiență, limitări și perspective viitoare
Un amplu studiu sistematic publicat de Cochrane Database of Systematic Reviews a evaluat eficienÈ›a utilizării realității virtuale în reabilitarea pacienÈ›ilor cu accident vascular cerebral, revizuind 72 de studii clinice randomizate care au inclus în total 2470 de participanÈ›i. Obiectivul principal al analizei a fost compararea intervenÈ›iilor bazate pe realitate virtuală cu terapiile convenÈ›ionale sau absenÈ›a tratamentului, cu accent pe recuperarea funcÈ›iei membrelor superioare, mersului, echilibrului È™i calității vieÈ›ii.
Accidentul vascular cerebral reprezintă una dintre principalele cauze de dizabilitate È™i mortalitate la nivel mondial. Deficitele motorii È™i cognitive, dificultățile în realizarea activităților zilnice È™i scăderea calității vieÈ›ii afectează majoritatea supravieÈ›uitorilor, deseori pe termen lung.

Reabilitarea neurologică bazată pe antrenament repetitiv orientat spre sarcini a demonstrat eficiență în recuperarea funcÈ›iilor motorii. În acest context, realitatea virtuală - definită ca o interfață computerizată care simulează medii interactive - a apărut ca o metodă inovatoare, capabilă să furnizeze doze crescute de terapie È™i feedback multisenzorial într-un mod atractiv È™i personalizat.

Despre studiu

Revizuirea a inclus 72 de studii clinice randomizate desfășurate între 2004 È™i 2016, totalizând 2470 de pacienÈ›i cu accident vascular cerebral de toate severitățile È™i în toate stadiile de recuperare. Majoritatea studiilor au fost mici (sub 25 participanÈ›i), doar 10 studii având peste 50 de participanÈ›i.

Intervenții evaluate:
  • Programe de antrenament pentru membre superioare (35 studii)
  • Reabilitarea mersului È™i echilibrului (23 studii)
  • Antrenamente globale motorii È™i cognitive (restul studiilor)
  • Diverse tehnologii: sisteme specializate, console comerciale (ex. Nintendo Wii, Xbox Kinect) È™i aplicaÈ›ii personalizate

Comparații:
  • Realitate virtuală vs. terapie convenÈ›ională
  • Realitate virtuală + îngrijire standard vs. îngrijire standard
  • IntervenÈ›ii variind ca durată de la <5 ore la >21 ore

Metodologie:
  • Selectarea riguroasă a studiilor randomizate
  • Analize de subgrup: intensitate, timp de la accidentul vascular cerebral, tipul de tehnologie, severitatea deficitului
  • Evaluare a riscului de bias È™i aplicarea standardelor GRADE

Rezultate

Funcția membrelor superioare

  • ComparaÈ›ie directă între realitate virtuală È™i terapie convenÈ›ională: Nu s-a observat un efect semnificativ global (interval de încredere 0.07, interval de încredere 95% -0.05 la 0.20; evidență de calitate scăzută).
  • Evaluări specifice cu scala Fugl-Meyer: Un mic beneficiu semnificativ (MD 2.85 puncte; interval de încredere 95% 1.06 la 4.65), dar pierdut în analizele de sensibilitate pe studii cu risc scăzut de bias.
  • ForÈ›a de prindere È™i „cantitatea de utilizare” (raportare subiectivă): Fără diferenÈ›e semnificative față de terapia clasică.
  • Realitate virtuală ca supliment la terapia standard: Efect semnificativ moderat (interval de încredere 0.49; interval de încredere 95% 0.21 la 0.77), sugerând că adăugarea VR creÈ™te beneficiile funcÈ›ionale.

Mers și echilibru

  • Viteza mersului: 6 studii (139 participanÈ›i): fără efect semnificativ (diferenÈ›a medie 0.09 m/s; interval de încredere 95% -0.04 la 0.22).
  • Timed Up and Go test: Nicio diferență notabilă între grupuri.
  • Echilibru: Efect nesemnificativ global, însă când VR a fost adăugat la îngrijire standard, efectul a devenit semnificativ (interval de încredere 0.59).

Activități ale vieții zilnice

  • VR vs. terapie convenÈ›ională: Efect mic dar semnificativ (interval de încredere 0.25; interval de încredere 95% 0.06 la 0.43).
  • VR adăugat la îngrijire standard: Efect moderat (interval de încredere 0.44; interval de încredere 95% 0.11 la 0.76).

Calitatea vieții și participare

Rezultatele au fost neconcludente. Nicio diferență semnificativă în scorurile globale ale calității vieÈ›ii (ex. Stroke Impact Scale, EQ5D, SF-36).

Evenimente adverse

Puține și minore: amețeală tranzitorie, dureri, creștere a tonusului muscular. Nu au fost raportate efecte severe sau decese legate de intervenții VR.

Concluzii și implicații clinice

  • 1. Realitatea virtuală nu este mai eficientă decât terapia convenÈ›ională, dar poate aduce beneficii semnificative atunci când este adăugată la terapia standard, crescând doza terapeutică fără costuri umane suplimentare.
  • 2. Programele specializate pentru reabilitare par mai eficiente decât consolele comerciale, dar diferenÈ›ele nu sunt semnificative statistic.
  • 3. Doze mai mari de terapie (>15 ore) tind să aducă beneficii mai mari, însă efectele nu sunt uniform distribuite în toate subgrupurile de pacienÈ›i.
  • 4. Nu s-a identificat un moment optim în cronologia post-AVC pentru iniÈ›ierea terapiei VR. Atât faza acută, cât È™i cea cronică pot beneficia, dar efectele sunt modeste.
  • 5. Calitatea dovezilor este în general scăzută, iar multe studii au avut raportări incomplete, dimensiuni mici ale eÈ™antioanelor È™i metodologie neclară.

Perspective viitoare

  • Studii mai ample È™i de calitate superioară sunt necesare pentru a valida eficienÈ›a realității virtuale în recuperarea post-AVC.
  • Este esenÈ›ială personalizarea intervenÈ›iilor VR în funcÈ›ie de profilul funcÈ›ional È™i cognitiv al pacientului.
  • Integrarea VR în practică clinică va depinde nu doar de eficiență, ci È™i de acceptabilitate, costuri, fezabilitate tehnică È™i logistică.
  • Utilizarea VR pentru simularea sarcinilor periculoase (ex. traversarea străzii) sau telemedicină în mediul domiciliu poate extinde aplicabilitatea reabilitării.

Concluzie finală: Realitatea virtuală reprezintă o metodă promițătoare È™i inovatoare în reabilitarea post-accident vascular cerebral, în special ca metodă adjuvantă. DeÈ™i nu depășeÈ™te în eficiență terapia convenÈ›ională, creÈ™te motivaÈ›ia, permite creÈ™terea dozei de terapie È™i poate deveni un instrument valoros în arsenalul terapeutic, dacă este utilizată judicios È™i susÈ›inută de dovezi robuste.

Data actualizare: 20-06-2025 | creare: 20-06-2025 | Vizite: 215
Bibliografie
Virtual reality for stroke rehabilitation, Cochrane Database of Systematic Reviews (2025). DOI: 10.1002/14651858.CD008349.pub5/full

Image by freepik on Freepik
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Mai puÈ›in de 1% dintre supravieÈ›uitorii AVC respectă toate măsurile pentru sănătatea inimii
  • ExerciÈ›iile pentru braÈ›e îmbunătățesc capacitatea motorie după AVC
  • Dispozitiv electronic flexibil pentru monitorizarea recuperării după AVC
  • Forumul ROmedic - întrebări È™i răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum