Riscurile tatuajului

Tatuajul reprezintă o formă de artă întâlnită în rândul oamenilor încă din Neolitic. În Europa și Statele Unite ale Americii, tatuajele erau caracteristice în special marinarilor și soldaților, însă popularitatea acestora a crescut, în ziua de azi multe persoane având primul tatuaj la vârsta de 16-20 de ani. Studiile au arătat că aproximativ 36% dintre cei cu vârsta sub 40 de ani au cel puțin un tatuaj (2, 6).

Tatuajele se realizează în diferite scopuri. Ele pot fi făcute cu scop decorativ sau medical. Din punct de vedere medical, acestea sunt utilizate ca tehnică de camuflaj pentru vitiligo; pentru reconstrucția areolei sânului, în urma intervențiilor chirurgicale în cazul pacientelor care suferă de cancer de sân; pentru a acoperi spațiile goale rămase în urma operațiilor craniofaciale și cicatricile rezultate după intervențiile chirurgicale reconstructive (9).

Deși popularitatea tatuajelor a crescut considerabil în ultimii ani, iar complicațiile sunt rare, riscurile asupra sănătății încă există. Din acest motiv este foarte important ca înainte să își facă un tatuaj, o persoană să ia în considerare toate riscurile existente și să se informeze corespunzător în privința pregătirii pentru un tatuaj și a îngrijirii acestuia (7).

Realizarea tatuajului

Tatuajul se realizează prin inserarea unei cerneli în piele. Cerneala de tatuaj conține ingrediente solubile, care se presupune că sunt metabolizate și excretate de-a lungul a câteva zile, și pigmentul. Aceste particule de pigment, de dimensiuni mari, rămân permanent în piele, alcătuind modelul dorit (1, 5).

Această depozitare de pigment în dermă determină transformarea pielii normale într-una anormală. Din fericire, acest lucru, de obicei, nu provoacă apariția de afecțiuni (1).

Tatuajul este realizat cu ajutorul unui dispozitiv manual, care acționează asemănător unei mașini de cusut și care conține unul sau mai multe ace prin intermediul cărora cerneala de tatuat este introdusă în piele. Întregul proces, realizat fără anestezie, provoacă o ușoară sângerare și o durere a cărei intensitate variază în funcție de zona corpului (5, 6).

Etapele de pregătire și realizare a tatuajului sunt următoarele:

• artistul tatuator trebuie să își spele mâinile cu săpun antibacterian și să poarte mănuși noi, curate;
• zona corpului care urmează a fi tatuată este curățată cu săpun și rasă, dacă e necesar. Ulterior, artistul va imprima desenul pe piele;
• zona respectivă este curățată cu alcool sau cu un antiseptic;
• se realizează conturul tatuajului, urmând a fi ulterior, umplut desenul. Pentru această etapă se vor folosi doar ace sterile!
• orice picătură de sânge sau fluid va fi ștearsă cu un tifon sau material steril, de unică folosință;
• când tatuajul este finisat, zona va fi din nou curățată și va fi aplicat un bandaj (12).

Riscurile tatuajului

În prezent, riscurile și complicațiile apărute în urma unui tatuaj pot fi împărțite în: reacții inflamatorii tranzitorii acute, cauzate de traumatizarea pielii cu ace, și complicații medicale precum: infecții locale superficiale și profunde, infecții sistemice, dermatită de contact alergică, reacții granulomatoase și lichenoide, dar și afecțiuni ale pielii din zona tatuajului, precum: eczeme, psoriazis (4, 8, 9).

Aceste reacții apar în principal din cauza pigmenților nesterili, inserați la nivelul pielii, dar și a condițiilor nesterile în care este realizat tatuajul. Riscul de apariție a complicațiilor crește în cazul persoanelor care aleg să își realizeze tatuajele în saloane neautorizate (8, 9).

Infecțiile

Penetrarea pielii de către acele de tatuat poate conduce la introducerea a numeroase microorganisme (bacterii sau virusuri), în organism (1, 7).

Infecțiile în urma tatuajelor sunt comune, deși se consideră că sunt mult mai rare decât ne-am fi așteptat, având în vedere numărul mare de artiști tatuatori amatori. Există trei potențiale origini ale infecțiilor:

• utilizarea unei cerneli contaminate;
• dezinfectarea necorespunzătoare a zonei corporale care urmează a fi tatuată;
• în timpul procesului de vindecare, pacienții pot dezvolta prurit sau arsuri, ceea ce duce la creșterea riscului de suprainfectare (3, 9).

Infecțiile bacteriene
Între 1 și 5% dintre oamenii care își fac un tatuaj dezvoltă infecții bacteriene. Acestea pot fi infecții cutanate locale superficiale sau cazuri sistemice mai severe. Printre bacteriile care le provoacă se numără: Streptococcus pyogenes, care poate duce la impetigo, erizipel și chiar septicemie; Staphylococcus aureus, care poate provoca Sindromul șocului toxic, infecții ale pielii și țesuturilor moi (1, 3, 9).

Infecțiile virale
Includ transmiterea virusurilor hepatice C și B, virusul imunodeficienței umane (HIV), papilomavirusul uman (HPV). Cercetătorii au ajuns la concluzia că riscul de infectare cu aceste virusuri crește atunci când tatuajul este realizat în saloane nespecializate. De asemenea, tatuarea în cadrul festivalurilor sau de către artiștii care călătoresc cu instrumentele și cernelurile în diferite zone prezintă un risc special de infecție. Spre deosebire de virusul HIV, este nevoie de o cantitate foarte mică de virusuri hepatice B și C pentru a infecta o persoană. Hepatita este o boală frecventă în rândul consumatorilor de droguri, însă dobândirea acesteia este legată cu greu de tatuaje, deoarece infecția se dezvoltă lent și poate trece neobservată. HIV transferat prin tatuare poate trece, la rândul lui, neobservat ințial, iar asocierea lui cu tatuarea nu poate fi făcută, deoarece persoana respectivă se expune, între timp, altor factori de risc, precum contactele sexuale neprotejate (1, 9).

Semnele unei infecții:

• roșeață: aceasta devine din ce în ce mai închisă la culoare, iar zona se extinde, în loc să scadă;
• durere, a cărei intensitate continuă să crească, în loc să scadă;
• erupții cutanate dureroase în interiorul tatuajului, care se înroșesc și cauzează mâncărimi;
• febră și frisoane (3, 10).

Alergiile

Pot fi cauzate de pigmenții din cerneala de tatuat. Atât pigmenții clasici, cât și produșii lor de degradare precum: dicromatul (verde), cobalt (albastru), cadmiu (galben) și clorura de mercur (roșu) sunt responsabili pentru acest tip de reacții în urma realizării tatuajului permanent (5, 6, 9).

Introducerea de substanțe străine în piele, în timpul tatuării, poate determina nașterea unui răspuns imunologic. Apariția acestor reacții se poate produce la scurt timp după finisarea tatuajului sau după o prioadă îndelungată, de până la câțiva ani (9, 10).

Cei mai mulți oameni dezvoltă alergii la o anumită culoare. De cele mai multe ori, roșu este culoarea care le cauzează, însă oricare altă culoare poate provoca aceleași reacții. Următoarele semne ale alergiilor sunt prezente în jurul culorii care duc la apriția alergiilor:

• înroșire și inflamare a zonei;
• mâncărime;
• umflături mici, asemănătoare coșurilor;
• cruste la nivelul pielii;
• prezența unui lichid apos care se scurge din zona respectivă (10).

Alte probleme ale pielii

Alte complicații ale tatuajului sunt reprezentate de apariția granuloamelor la nivelul pielii. Acestea se pot forma chiar și după câțiva ani de la realizarea tatuajului și pot determina nașterea unor reacții alergice (5, 8).

Tatuarea poate determina, de asemenea, apariția cicatricilor cheloide. Acestea sunt formate din țesut cicatrizat acumulat în exces și sunt cauzate de traume la nivelul pielii (7).

Precauții

Pentru a se asigura că tatuajul este realizat în condiții corespunzătoare, astfel încât riscul de apariție a complicațiilor să se diminueze, o persoană trebuie să:

• aleagă un salon autorizat, cu personal licențiat în realizarea tatuajelor;
• se asogure că artistul tatuator poartă mănuși curate, iar acele sunt fie sterilizate într-un autoclav, fie de unică folosință, sigilate, desfăcute doar în momentul realizării tatuajului;
• se asigure că suprafețele de lucru, scaunele și echipamentele care nu sunt de unică folosință sunt igienizate după fiecare client (5, 6, 7).

Îngrijirea tatuajului

De asemenea, pentru a diminua riscul de apariție a complicațiilor, tatuajul proaspăt realizat trebuie îngrijit în mod corespunzător, conform instrucțiunilor artistului:

• zona tatuată trebuie menținută bandajată timp de câteva ore de la finalizarea tatuajului;
• după îndepărtarea bandajului, tatuajul trebuie spălat în mod repetat cu apă și săpun. În timpul dușului se recomandă evitarea spălării directe cu dușul a zonei tatuate;
• este necesară utilizarea unei creme, în funcție de instrucțiunile primite;
• se recomandă evitarea expunerii directe la soare în primele câteva săptămâni;
• pentru a diminua riscul apariției infecțiilor, se recomandă evitarea atingerii tatuajului în primele două săptămâni-timpul necesar pentru vindecarea pielii (5, 6, 7).

Concluzii

Realizarea unui tatuaj presupune existența unor riscuri pentru sănătatea unei persoane. Însă respectate toate recomandările, atât în ceea ce privește alegerea salonului, cât și îngrijirea tatuajului, aceste riscuri sunt semnificativ diminuate.