Să facem orașele prietenoase cu sănătatea mintală pentru adolescenți și adulții tineri

Un studiu recent publicat în Nature, condus de Pamela Collins, MD, MPH, de la Johns Hopkins Bloomberg School of Public Health, și realizat în colaborare cu un colectiv internațional și interdisciplinar, inclusiv organizația globală nonprofit citiesRISE, explorează cum orașele pot fi modelate pentru a susține sănătatea mintală a tinerilor. În contextul în care se estimează că orașele vor adăposti 70% din copiii lumii până în 2050 și având în vedere că tulburările mentale reprezintă principala cauză de dizabilitate în rândul tinerilor cu vârste între 10 și 24 de ani la nivel global, cercetarea subliniază importanța adaptării mediilor urbane la nevoile acestei populații.
Pornind de la o analiză inițiată în aprilie 2020, la începutul pandemiei de COVID-19, studiul a implicat un panel de peste 400 de persoane din 53 de țări, inclusiv 327 de tineri cu vârste între 14 și 25 de ani, din diverse domenii precum educație, sănătatea adolescenților, sănătate mintală și abuz de substanțe, planificare urbană și dezvoltare, date și tehnologie, locuințe și justiție penală. Prin trei sondaje secvențiale, participanții au identificat și prioritizat caracteristicile vieții urbane care ar putea susține sănătatea mintală a tinerilor.

Rezultatele indică șase domenii prioritare pentru planificatorii urbani: dezvoltarea competențelor de viață, crearea unor medii prietenoase cu vârsta, asigurarea unor spații publice gratuite și sigure pentru socializare, promovarea securității locurilor de muncă, intervenții care să abordeze determinanții sociali ai sănătății și un design urban care să includă intrările și prioritățile tinerilor.

Aceste descoperiri subliniază necesitatea unor investiții trans-sectoriale, care să cuprindă transportul, locuințele, ocuparea forței de muncă, sănătatea și planificarea urbană, cu un accent central pe echitatea socială și economică. De asemenea, ele sugerează că planificarea urbană și politicile ar trebui să se angajeze într-o colaborare sistemică și susținută, evitând amplificarea privilegiilor existente prin inițiative precum gentrificarea și dezvoltarea spațiilor verzi în detrimentul comunităților marginalizate care au nevoie de locuințe accesibile.

Cercetarea accentuează importanța implicării tinerilor în planificarea și proiectarea intervențiilor care îi afectează direct, promovând orașe care sunt prietenoase cu sănătatea mintală a adolescenților și tinerilor adulți. Această abordare interdisciplinară și colaborativă oferă o perspectivă valoroasă pentru îmbunătățirea bunăstării tinerilor în mediile urbane, evidențiind rolul crucial al planificării urbane în susținerea sănătății mintale.

sursa: News Medical