Simptomatologia atrofiei vaginale are un impact negativ asupra calităţii vieţii

Atrofia vaginală afectează aproximativ 98% dintre femeile aflate la menopauză, multe dintre acestea neprezentându-se la medic pentru simptomatologie. Maifestările clinice includ uscarea, senzaţia de arsură şi prurit (mâncărimi) la nivel vaginal. Un nou studiu publicat în Menopause, jurnalul Societății nord-americane pentru menopauză, demonstrează că aceste simptome afectează într-un mod negativ calitatea vieţii femeilor aflate la menopauză. (2)

Atrofia vaginală este cauzată de reducerea cantităţii de hormoni estrogeni şi androgeni circulanţi postmenopauză, ceea ce duce la o subţiere a pereţilor vaginali, la o scădere a elasticităţii acestora şi la un nivel de lubrifiere mult mai scăzut. În aproximativ jumătate din cazuri, atrofia vaginală se asociază cu uscarea mucoasei vaginale, aceasta fiind principala cauză de disfuncţie sexuală la femei. Din cauza statusului socio-economic scăzut, multe dintre femei văd aceste simptome ca făcând parte din procesul natural de îmbătrânire şi nu se prezintă la medic pentru a raporta aceste probleme. (2), (3)

Deşi puţine studii au fost conduse în ceea ce priveşte înţelegerea legăturii dintre simptomatologia atrofiei vaginale şi percepţia asupra calităţii vieţii, unele studii sugerează un efect semnificativ în sensul scăderii calităţii vieţii comparabilă cu cea din artrite, astm şi sindromul de intestin iritabil. Obiectivul European Vulvovaginal Epidemiology Survey (EVES) a fost identificarea prevalenţei atrofiei vaginale. Recent, o subanaliză se canalizează pe relaţia dintre atrofia vaginală şi scăderea calităţii vieţii la femeile din perioada de postmenopauză. Un studiu efectuat pe un lot de peste 2000 de femei a asociat o scădere importantă a calităţii vieţii asociate cu o simptomatologie gravă de atrofie vaginală. Acest lucru sugerează faptul că ar trebui să fim mult mai atenţi la această paletă a simptomatologiei şi ar trebui să îi acordăm mai multă atenţie. Educarea populaţiei este foarte importantă în sensul conştientizării acestei patologii ca fiind cel puţin la fel de importantă precum altele mult mai cunoscute de către publicul larg. (1), (2)

Tratamentul este unul foarte acesibil: lubrifiante locale, unele dintre acestea pot conţine şi estrogeni cu acţiune topică. În unele cazuri mai severe se poat administra estrogeni şi oral, cu efect sistemic. (3)

Sursa: News Medical