Simptomele inimii - cum se manifestă inima când e afectată

Simptomele inimii - cum se manifestă inima când e afectată

©

Autor:

Simptomele inimii - cum se manifestă inima când e afectată

În È›ara noastră, patologia cardiovasculară reprezintă o problemă de sănătate publică, întrucât mortalitatea prin boli cardiovasculare o depășeÈ™te de trei ori pe cea provocată de cancer.
Printre cele mai frecvente boli de inimă se numără cardiopatia ischemică, valvulopatiile, tulburările de ritm și de conducere și insuficiența cardiacă. (1), (2)

Ce factori mă pot predispune la o boală de inimă?

Factorii de risc pentru bolile cardiovasculare pot fi grupaÈ›i în funcÈ›ie de gradul în care aceÈ™tia pot fi modificaÈ›i:

1. Factori nemodificabili sau necontrolabili:

  • Vârsta: prevalenÈ›a bolilor cardiovasculare tinde să crească pe măsură ce înaintăm în vârstă; deÈ™i îmbătrânirea în sine nu provoacă o boală, frecvenÈ›a crescută a afectării cardiovasculare în rândul vârstnicilor este explicată prin acÈ›iunea altor factori de risc pe o perioadă mai lungă a vieÈ›ii, comparativ cu persoanele tinere.
  • Genul: femeile tind să aibă un risc mai scăzut în perioada reproductivă (prin acÈ›iunea protectoare a estrogenilor), însă acesta creÈ™te odată cu instalarea menopauzei; în cazul bărbaÈ›ilor, riscul rămâne relativ constant pe tot parcursul vieÈ›ii.
  • Ereditatea: persoanele care au în familie membri care se cunosc cu patologie cardiacă au un risc mult mai crescut față de populaÈ›ia generală de a dezvolta la rândul lor o oboală de inimă; acest aspect poartă denumirea de predispoziÈ›ie genetică.


2. Factori modificabili sau controlabili:

  • Comportamentele nesănătoase precum fumatul, consumul de alcool, lipsa activității fizice È™i o dietă bogată în grăsimi saturate predispun organismul pe termen lung la afectare cardiacă. Pentru a reduce riscul cardiovascular se recomandă consumul de grăsimi nesaturate (peÈ™te, nuci, avocado, seminÈ›e), a glucidelor cu absorbÈ›ie lentă (cereale integrale, boabe de fasole, fructe È™i legume) È™i a proteinelor provenite din carnea albă (carne de pui). (3)
  • Hipertensiunea arterială: este o efacÈ›iune care predispune la un risc major de afectare a cordului. ExistenÈ›a unor valori presionale mari la nivelul sistemului circulator determină repercursiuni asupra cavităților inimii care sunt nevoite să se adapteze, iar dacă se depășeste capacitatea de adaptare, activitatea cordului devine ineficientă. Controlul presiunii arteriale prin vizite regulate la medic sau prin administrarea de medicaÈ›ie va întârzia consecinÈ›ele negative ale hipertensiunii.
  • Diabetul zaharat: reprezintă un risc pentru cord în cazul controlării ineficiente prin dietă sau medicaÈ›ie, întrucât nivelele crescute de glucoză în sânge vor afecta inima pe termen lung È™i vor predispune pacientul la mortalitate prin boală cardiacă.
  • Dislipidemiile: sunt afecÈ›iuni care se caracterizează prin valori crescute ale colesterolui È™i trigliceridelor din sânge. Acestea pot forma depuneri la nivelul vaselor, care poartă denumirea de plăci aterosclerotice. În cazul aterosclerozei va creÈ™te semnificativ riscul pentru evenimente de tip ischemic, precum infarctul de miocard sau accidentul vascular cerebral.
  • Obezitatea: excesul de grăsime din organism se asociază de cele mai multe ori cu hipertensiune È™i hipercolesterolemie sau hipertrigliceridemie, precum È™i cu un risc crescut de dezolvare a diabetului. Însumarea acestor factori creÈ™te cu mult riscul de apariÈ›ie a bolilor cardiovasculare. (4), (5)


Este important de reținut că deși nu toți factorii de risc acționează direct la nivelul inimii, ei pot provoca boli care să determine secundar afectare cardiacă.

Simptomele inimii - cum se manifestă inima când e afectată?

1. Durerea toracică: acest simptom apare atât în afecÈ›iuni cronice (angina pectorală), precum È™i în patologia acută, amenințătoare de viață (infarctul de miocard). În ambele situaÈ›ii durerea se instalează brusc È™i poate iradia la nivelul braÈ›ului stâng, omoplatului, regiunii cervicale sau mai rar în mandibulă. Caracterul violent al durerii determină persoana să îÈ™i inceteze activitatea, act care în angina pectorală stopează durerea. Atacul se însoÈ›eÈ™te de palpitaÈ›ii, dificultăți de respiraÈ›ie, puls accelerat, ameÈ›eli, greață sau transpiraÈ›ii. Criza de origine anginoasă durează până la 15 mine si se remite odată cu oprirea efortului sau administrarea de nitroglicerină, iar în cazul infarctului criza dureroasă se poate prelungi până la jumătate de oră È™i nu cedează la nitroglicerină.

2. PalpitaÈ›iile sau bătăile neregulate ale inimii: cel mai adesea sunt pecrepute drept „tremur” la nivelul pieptului sau bătăi prea lente sau prea rapide; aceste simptome pot fi expresia unei tulburări de ritm de tipul fibrilaÈ›iei atriale, flutter-ului atrial sau tahicardiei paroxistice supraventriculare (TPSV). Frecvent, pacienÈ›ii cu aritmii prezintă pierderi tranzitorii ale stării de conÈ™tiență (sincopă), ameÈ›eli, anxietate, oboseală continuă.

3. Dispneea („setea de aer”): se întâlneÈ™te în afectarea gravă pe termen lung a inimii (insuficienÈ›a cardiacă). Gravitatea dispeneei variază direct proporÈ›ional cu gradul insuficenÈ›ei cardiace, astfel: în formele incipiente, bolnavul are dispnee la eforturi mari, iar în cazurile agravate se poate ajunge până la dispnee de repaus. De asemenea, dispneea poate evolua cu atacuri în timpul somnului care forÈ›ează bolnavul să se ridice în È™ezut până la încetarea episodului dispneic.

4. Edemele (umflăturile): apar în special la nivelul membrelor inferioare, începând cu dosul piciorului È™i pot ajunge să cuprindă toată coapsa. ApariÈ›ia edemelor este un semn al insuficienÈ›ei cardiace stângi, drepte sau globale È™i are drept mecanism retenÈ›ia de sodiu È™i apă. (6)

5. Fatigabilitatea (senzaÈ›ia cronică de oboseală): este un semn nespecific care se întâlneÈ™te în majoritatea afecÈ›iunilor care interesează inima È™i se asociază cu intoleranÈ›a la efort fizic, pacientul obosind mai repede decât un individ sănătos.

6. CreÈ™terea în greutate: are drept cauză edemul în cantitate mare, iar în cazurile grave lichidul se poate depune la nivelul abdomenului, pacientul observând creÈ™terea circumferinÈ›ei abdominale.

7. Durerea de cap severă: este un simptom întâlnit preponderent la pacienÈ›ii hipertensivi, în acest caz ascociindu-se cu sângerări nazale, ameÈ›eli, dificultăți de respiraÈ›ie. (7)

8. Furnicăturile sau amorÈ›elile la nivelul membrelor: simptom sesizat în timpul efortului fizic.

9. Cianoza: reprezintă colorarea tegumentelor în albastru-vineÈ›iu È™i trădează oxigenarea insuficientă la nivel periferic. Acest simptom caracterizează bolile cardiace congenitale, precum È™i insuficenÈ›a cardiacă dreaptă.

10. Tusea: reprezintă un echivalent al dispneii la bolnavul cu insuficiență cardiacă stângă, apare preponderent noaptea È™i poate fi seacă, mucoasă sau poate evolua cu expectoraÈ›ia unor cantități mici de sânge în timpul acceselor. (8), (9) , (10), (11)


Data actualizare: 21-05-2023 | creare: 28-10-2021 | Vizite: 1456
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Pierderea în greutate după intervenÈ›ia bariatrică È™i efectele asupra sănătății inimii
  • Fii activ 4-5 zile pe săptămână pentru o inimă mereu tânără
  • Reducerea numărului de calorii pe zi protejează inima
  • Forumul ROmedic - întrebări È™i răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum