Somnul de proastă calitate asociat cu îmbătrânirea accelerată a creierului

Un studiu amplu realizat de cercetători de la Karolinska Institutet, publicat în septembrie 2025 în revista eBioMedicine, arată că persoanele care dorm prost au creiere care par mai bătrâne decât vârsta lor reală. Rezultatele sugerează că inflamația cronică de intensitate redusă ar putea fi unul dintre mecanismele care explică această asociere.

Context

De-a lungul ultimilor ani, numeroase cercetări au evidențiat legătura dintre tulburările de somn și riscul crescut de declin cognitiv și demență. Întrebarea rămâne însă dacă somnul deficitar contribuie direct la dezvoltarea bolilor neurodegenerative sau dacă este un simptom precoce al acestora. Studiul de față aduce date noi, folosind tehnici moderne de imagistică cerebrală și modele de învățare automată pentru a estima „vârsta biologică” a creierului.

Despre studiu

Studiul a inclus 27.500 de persoane de vârstă mijlocie și vârstnice din cohorta UK Biobank, toate fiind evaluate prin imagistică prin rezonanță magnetică (IRM). Pe baza a peste o mie de parametri cerebrali extrași din IRM, cercetătorii au estimat „vârsta creierului” cu ajutorul algoritmilor de machine learning.

Calitatea somnului a fost apreciată printr-un scor de somn derivat din cinci factori autoreportați:

• cronotip (persoană de dimineață/seară),

• durată a somnului,

• insomnie,

• sforăit,

• somnolență diurnă.

Participanții au fost împărțiți în trei categorii:

• somn sănătos (≥4 puncte),

• somn intermediar (2–3 puncte),

• somn deficitar (≤1 punct).

Analizele statistice au arătat că pentru fiecare scădere cu 1 punct a scorului de somn, diferența dintre vârsta creierului și vârsta cronologică creștea în medie cu 6 luni. Astfel, persoanele cu somn de calitate slabă prezentau un creier cu aspect în medie cu un an mai îmbătrânit decât vârsta reală.

Rezultate

Cercetătorii au analizat și rolul inflamației sistemice. Rezultatele au arătat că:

• inflamația de intensitate redusă explică peste 10% din asocierea dintre somnul deficitar și îmbătrânirea accelerată a creierului;

• alte mecanisme posibile includ afectarea sistemului de „curățare” a creierului (activ în special în timpul somnului) și deteriorarea sănătății cardiovasculare, cu impact secundar asupra creierului.

Potrivit dr. Abigail Dove, cercetător principal la Karolinska Institutet:
„Descoperirile noastre oferă dovezi că somnul deficitar poate contribui la accelerarea îmbătrânirii cerebrale și indică inflamația ca unul dintre mecanismele de bază. Deoarece somnul este un factor modificabil, este posibil ca prin îmbunătățirea acestuia să prevenim îmbătrânirea accelerată a creierului și poate chiar declinul cognitiv.”

Limitări și implicații

Cercetătorii subliniază câteva limite importante:

• participanții din UK Biobank sunt în general mai sănătoși decât populația generală din Marea Britanie, ceea ce ar putea limita generalizarea concluziilor;

• datele despre somn au fost autoreportate, ceea ce introduce un potențial bias.

Totuși, studiul are o valoare deosebită prin dimensiunea mare a eșantionului și prin utilizarea modelelor de inteligență artificială pentru estimarea vârstei cerebrale. Aceste rezultate întăresc ideea că somnul reprezintă un factor de risc modificabil, iar intervențiile pentru îmbunătățirea igienei somnului ar putea contribui la prevenirea îmbătrânirii accelerate a creierului și a bolilor neurodegenerative.

Concluzie

Studiul publicat în eBioMedicine demonstrează că somnul deficitar este asociat cu o îmbătrânire cerebrală accelerată, explicată parțial de inflamația sistemică. Importanța acestor rezultate constă în faptul că somnul este o componentă modificabilă a stilului de viață, ceea ce deschide perspective pentru strategii preventive în domeniul sănătății cerebrale.