Starea de greață la copil (și vărsături) - cauze posibile

Starea de greață și vărsăturile la copil sunt frecvente în practica pediatrică. Care sunt însă principalele cauze care duc la apariția stările de greață și de vărsătură la copii? Care sunt celelalte manifestări clinice care însoțesc aceste stări la copii, în contextul diferitelor patologii? Și care este tratamentul de combatere a stărilor de greață și de vărsătură apărute în cadrul diferitelor tipuri de afecțiuni? În cadrul acestui articol vol dezvolta acest subiect și vom răspunde fiecărei întrebări în parte.
Greața este senzația neplăcută, apărută cel mai frecvent după ingestia de alimente, determinarea de stimularea unor receptori nervoși prezenți la nivelul cavității abdominale. Greața este frecvent însoțită de vărsătură.

Vărsătura sau voma reprezintă eliminarea, prin intermediul esofagului și a cavității orale a conținutului alimentar prezent la nivelul stomacului sau a intestinelor subțiri. Vărsătura este determinată de contracțiile spastice ale mușchilor diafragmatici și abdominali. [1], [2]

Care sunt cauzele apariției stării de greață și vărsătură la copii?

Factorii etiologici care duc la apariția stării de greață și de vărsătură la copii sunt reprezentați de următoarele aspecte:

• Infecțiile virale
• Gastritele
• Duodenitele
• Ulcerul gastro-duodenal
• Pancreatita acută
• Intoleranța la proteinele laptelui de vacă
• Alergiile alimentare
• Intoxicațiile alimentare
• Răul de mișcare
• Răul de mare
• Otrăvirea
• Administrarea anumitor medicamente
• Durerea severă de cap. [3], [4], [5]

Care sunt manifestările clinice care însoțesc starea de greață și de vărsătură apărute la copii?

Starea de greață și vărsături apărute în rândul copiilor pot fi însoțite de numeroase alte manifestări clinice, în funcție de boala de fond. În continuare, vom prezenta din punct de vedere clinic cele mai frecvente afecțiuni care duc la apariția grețurilor și a vărsăturilor la copii.

Greața la copil cauzată de infecții virale

Cele mai frecvente infecții virale înregistrate în copilărie sunt infecțiile respiratorii, precum rinofaringita acută, amigdalita acută, faringitele acute. Toate aceste afecțiuni inflamatorii ale tractului respirator sunt caracterizate, din punct de vedere clinic, prin:

• stare generală alterată,
• febră sau subfebrilitate,
• rinoree,
• obstrucție nazală,
• tuse uscată, iritativă sau productivă,
• grețuri,
• vărsături,
• scaune diareice,
• dureri musculare,
• agitație,
• respirație zgomotoasă,
• disfagie,
• prezența depozitelor pultacee sau a microveziculelor pe suprafața amigdalelor sau a faringelui, etc.

Greața la copil cauzată de gastrite

Gastritele sunt reprezentate de inflamația mucoasei gastrice determinată de diferiția agenți patogeni. Starea de greață specifică gastritelor apare cel mai adesea după masă și este însoțită de:

• dureri în epigastru,
• vărsături postprandiale,
• scădere în greutate,
• anorexie,
• durere toracică,
• hemoragii digestive superioare (hematemeză),
• diaree,
• febră, frisoane,
• edeme,
• ascită,
• disfagie,
• sialoree,
• ulcerații buco-faringiene.

Greața la copil cauzată de duodenite

Duodenitele sunt reprezentate de apariția unei inflamații la nivelul mucoasei duodenale, determinată de diferiți factori. Duodenitele sunt caracterizate din punct de vedere clinic prin stare de greață (prezentă mai ales în rândul copiilor mici), însoțită de durere epigastrică asemănătoare celei apărute în cadrul ulcerului duodenal (din punct de vedere al ritmicității, al periodicității, al factorilor agravanți - fumat, alimentație condimentată, condiții de stres psiho-emoțional și al factorilor de ameliorare - după administrarea medicamentelor alcaline sau după ingestia de alimente, senzația de sațietate precoce, vărsături).

Greața la copil cauzată de ulcer gastro-duodenal

Ulcerul gastro-duodenal este o afecțiune caracterizată prin apariția unei leziuni pe suprafața mucoasei gastrice și/sau duodenale, care pot avansa în profunzime și este însoțită de un infiltrat inflamator local. Ulcerul gastro-duodenal se caracterizează din punct de vedere clinic prin apariția unei dureri abdominale cu caracter de arsură, „foame dureroasă”, „roadere” sau asemănătoare senzației de gol în stomac, localizată cu predominanță în epigastru, care durează în medie între 30 și 60 de minute, cedează sau se ameliorează la administrarea medicamentelor alcaline sau la ingestia de alimente, care apare mai frecvent toamna și primăvara și poate apărea chiar și în timpul nopții, trezind copilul din somn. Această durere ulceroasă este însoțită de:

• stare de greață,
• vărsături,
• inapetență,
• scădere în greutate,
• meteorism abdominal,
• hematemeză și
• melenă.

Greața la copil cauzată de pancreatită acută

Pancreatita acută este o afecțiune inflamatorie acută a pancreasului caracterizată din punct de vedere clinic prin apariția unei dureri abdominale paroxistice sau continue, cu caracter difuz sau localizată supraombilical sau epigastric, cu iradiere din fosa iliacă dreaptă spre cea stângă (tipica „durere în bară”), însoțită de febră, grețuri, vărsături bilioase. La examinarea clinică a copilului bolnav poate fi observată poziția antalgică adoptată de către acesta (în scopul ameliorării durerii), cu coapsele flectate și genunchii la abdomen. De asemenea, mai pot fi identificate și alte semne clinice specifice pancreatitei acute, precum:

• apariția echimozelor periombilicale (semnul Cullen),
• apariția echimozelor la nivelul flancului abdominal stâng (semnul Grey-Turner),
• apărare musculară la palparea abdomenului și
• timpanism abdominal la percupercuția abdomenului.

Pancreatita acută reprezintă o urgență medico-chirurgicală care necesită tratament precoce, pentru a evita apariția complicațiilor severe cu evoluția bolnavului spre exitus (deces).

Greața la copil cauzată de intoleranță la proteinele laptelui de vacă

Intoleranța la proteinele din laptele din vacă este o hipersensibilitate imuno-alergică care apare în urma consumului laptelui de vacă. Această afecțiune se caracterizează din punct de vedere clinic prin:

• stare de greață,
• vărsături,
• diaree apoasă, explozivă, cu urme de sânge,
• colică abdominală,
• meteorism abdominal,
• semne clinice specifice deshidratării,
• wheezing,
• dificultate la respirație,
• edem facial,
• erupții cutanate intens pruriginoase,
• agitație.

Greața la copil cauzată de alergii alimentare

Alergiile alimentare la copii sunt reacții de hipersensibilitate apărute în urma consumului unui anumit aliment, de cel puțin două ori. Aceste alergii alimentare apărute la copii sunt caracterizate din punct de vedere clinic prin:

• diaree/balonare sau alternarea celor două,
• dureri abdominale,
• stare de greață,
• vărsături,
• balonare,
• erupția cutanată urticariană,
• prurit tegumentar,
• conjunctivită,
• rinită,
• dureri de cap,
• agitație,
• agresivitate,
• iritabilitate,
• crize de bronhospasm,
• somnolență,
• letargie.

Greața la copil cauzată de intoxicații alimentare

Intoxicațiile alimentare la copii apar în urma consumului de alimente contaminate cu diferiți agenți patogeni (virusuri, bacterii sau alte microorganisme) și sunt caracterizate din punct de vedere clinic prin:

• stare de greață,
• vărsături,
• diaree,
• febră,
• crampe abdominale.

Greața la copil cauzată de răul de mișcare

Răul de mișcare poate apărea la copii în timpul călătoriei cu trenul, mașina, avionul sau oricare alt mijloc de transport și este cauzat de semnalele transmise de către urechea internă și ochi către creier. Răul de mișcare apărut la copii se caracterizează din punct de vedere clinic prin:

• stare de greață apărută imediat după punerea vehiculului în mișcare, însoțită de
• vărsături,
• amețeli,
• transpirații reci,
• paloarea feței,
• tahipnee,
• hipersalivație,
• oboseală accentuată,
• cefalee,
• somnolență.

Greața la copil cauzată de otrăvire

Otrăvirea este reprezentată de totalitatea tulburărilor apărute în organism din cauza ingestiei substanțelor toxice. Otrăvirea la copii este caracterizată din punct de vedere clinic prin:

• insuficiență respiratorie tradusă prin dificultate la respirație, mișcări toracice prea ample sau prea reduse, dispnee, tahipnee;
• insuficiență circulatorie cu agitație, paloare, tahicardie, scăderea presiunii arteriale, convulsii, stare de greață, vărsături. [1], [2], [3], [4], [5]

Care este tratamentul de combatere a stării de greață și a vărsăturii apărute în contextul diferitelor afecțiuni?

Principalele măsuri de combatere a stării de greață și a vărsăturilor la copil sunt reprezentate de următoarele aspecte:

• Întreruperea alimentației la sân a sugarilor.
• Întreruperea administrării alimentației solide și a lichidelor la copiii mai mari.
• Administrarea sărurilor de rehidratare orală dizolvate într-o cantitate redusă de apă plată, la fiecare oră.
• Administrarea apei minerale, a supelor sau a ceaiurilor.
• Administrarea, în rândul copiilor aflați peste vârsta de doi ani, a unui medicament cunoscut sub denumirea de Gatorade, cu rol în rehidratare a organismului, în caz de apariție a sindromului de deshidratare, datorat numeroaselor cauze (inclusiv prin diaree excesivă, vărsături, etc.).
• Reinițierea alimentației solide doar în cazul în care copilul nu a mai vărsat în ultimele 8-12 ore.
• Reînceperea alăptării doar în cazul în care sugarul nu a mai vomitat în ultimele 12-24 de ore.
• Medicamentele antiemetice, precum Metroclopramid, Emetix, Emetiral, nu sunt recomandate la copii decât în formele severe de greață și de vărsătură. În prezent, au fost elaborate noi preparate farmaceutice antiemetice, special concepute în cazul copiilor care prezintă stări de greață și de vărsătură. Aceste preparate medicamentoase sunt reprezentate de Emetix suspensie orală de la Alinan, acadele Prevomit kids, etc.

Alături de combaterea stării de greață și de vărsătură apărute în contextul diferitelor patologii, se recomandă și tratarea bolii de fond care a dus la apariția acestor stări. În absența corectării bolii de fond, după întreruperea tratamentului simptomatic stările de greață și vărsăturile vor reapărea.

Atfel, tratamentul de combatere a infecțiilor respiratorii virale constă în administrarea medicamentelor antiinflamatoare nonsteroidiene (precum Ibuprofen, Paracetamol, Aspirină).

Tratamentul de combatere a gastritelor presupune administrarea inhibitorilor pompei de protoni (Omeprazol, Esomeprazol, etc.), a blocanților receptorilor H2 (Ranitidină, Famotidină, etc.), a medicamentelor antiacide și a medicamentelor protectoare ale mucoasei gastrice (Sucralfat, prostaglandine, Bismut coloidal). În caz de prezență a infecției cu Helicobacter pylori, se recomandă administrarea triplei terapii cu două antibiotice și un inhibitor al pompei de protoni (Amoxicilină-Claritromicină-Omeprazol, Amoxicilină-Metronidazol-Omeprazol, respectiv Omeprazol-Metronidazol-Claritromicină).

Tratamentul de combatere a duodenitelor presupune administrarea inhibitorilor pompei de protoni (Esomeprazol, Omeprazol, etc.), a medicamentelor antiacide și a blocanților receptorilor H2 (Ranitidină, Famotidină, etc.). La acest tratament se asociază un antibiotic, care acționează împotriva Helicobacter pylori, precum Amoxicilină, Claritromicină, etc.

Tratamentul administrat în cazul ulcerului gastro-duodenal apărut la copii presupune, în primul rând, combaterea agentului patogen implicat în mod direct, respectiv a infecției cu Helicobacter pylori. Aceasta se poate realiza prin administrarea triplei terapii cu două antibiotice și un inhibitor al pompei de protoni. La aceasta se adaugă medicația de combatere a mecanismului fiziopatogenic al bolii, precum medicamentele antiacide (oxid de magneziu-Gelusil), medicamentele antisecretorii (blocanții receptorilor H2-Ranitidină, etc.), anticolinergice (Gatrozepin, Telenzepin, etc.), a medicamentelor cu efect protectiv asupra mucoasei gastrice (Sucralfat, prostaglandine, Bismut coloidal) și a medicamentelor antienzimatice, precum inhibitori ai pompei de protoni (Esomeprazol, etc.) sau blocanți ai anhidrazei carbonice (Acetazolamidă).
În cazul lipsei de răspuns la tratamentul medicamentos, se impune tratamentul chirurgical de combatere a ulcerului gastro-duodenal la copii. Unele din tehnicile chirurgicale practicate în acest sens sunt reprezentate de: fundoplicatura Nissen, piloroplastia cu vagotomie selectivă, antrectomia, vagotomia cu rezecție gastrică.

Tratamentul pancreatitei acute la copii constă în administrarea antibioterapiei (Ampicilină cu Gentamicină), repaus digestiv, aspirație gastroduodenală pentru evacuarea conținutului gastric, administrarea perfuziilor endovenoase glucozate și hidroelectrolitice (pentru corectarea dezechilibrelor electrolitice acido-bazice apărute), administrarea blocanților receptorilor H2 (Ranitidină, Famotidină, etc.) și a inhibitorilor pompei de protoni.
În formele severe de boală se recomandă tratament chirurgical, care constă în îndepărtarea, pe cale chirurgicală, a unei porțiuni din pancreas (pancreatectomie parțială).

Tratamentul administrat în cazul copiilor cu intoleranță la proteinele laptelui din vacă constă în adoptarea unui regim alimentar restrictiv, cu excluderea laptelui din vacă și a celorlalte produse lactate din lapte de vacă, consumarea preparatelor pe bază de proteine din soia și a altor preparate hidrolizate proteice, care nu determină hipersensibilizare.

Principala metodă de combatere a alergiilor alimentare apărute la copii constă în evitarea consumării acelui produs alimentar alergizant. În formele uțșoare și moderate de alergie alimentară la copii se pot administra antihistaminice orale (precum Aerius, Xyzal, etc.) și blocanți ai receptorilor H2 (Ranitidină, Famotidină, etc.), iar în formele severe de alergie alimentare însoțite de șoc anafilactic se poate administra adrenalină injectabil sau Hemisuccinat de hidrocortizon intravenos.

Combaterea toxiinfecțiilor alimentare apărute la copii se poate realiza prin administrarea de antibiotice în funcție de agentul mibrobian implicat.

În cazul otrăvirii la copii cu diferite substanțe toxice medicamentoase, există pentru fiecare din acestea o substanță antidot care, dacă este administrată la timp, duce la contracararea efectelor substanței toxice și eliminarea ei din organism. Astfel:

• în cazul intoxicației cu alcool metilic (metanol), se recomandă administrarea perfuziilor cu etanol
• în cazul intoxicației cu arsenic, se recomandă administrarea de penicilamină sau dimercaprol
• în cazul intoxicației cu bariu, se recomandă administrarea sulfatului de magneziu sau de sodiu
• în cazul intoxicației cu benzodiazepine, se recomandă administrarea de fulmazenil
• în cazul intoxicației cu cianură, se recomandă administrarea de hidroxocobalamină sau vitamină B12 în doze mari
• în cazul intoxicației cu mercur, plumb sau agenți mercuriali, se recomandă administrarea de edetamină
• în cazul intoxicației cu opiacee se administrează Naloxonă sau Nalorfină
• în cazul intoxicației cu bromuri, se administrează clorură de sodiu
• în cazul intoxicației cu acid cianhidric se administrează tiosulfat de sodiu sau nitrat de sodiu
• în cazul intoxicației cu Paracetamol, se administrează Acetilcisteină
• în cazul intoxicației cu insecticide organofosforice, se administrează sulfat de atropină
• în cazul intoxicației cu carbon, barbiturice, Aspirină, salicilațiclor, DDT, erbicide, pesticide, Terebentină, produse petroliere, paradiclorbenzen, etc., se recomandă monitorizarea funcțiilor vitale, hidratare, spălături gastrice, oxigenoterapie, dializă, sedare, purgative, vărsături provocate, etc. [1], [2], [3], [4], [5]