Dureri de stomac la copil - cauze și tratament

Durerile de stomac la copii sunt frecvente și pot îmbrăca forme diferite, de la o simplă jenă sau sensibilitate apărute la palparea abdomenului, la dureri intense, care obligă copilul să adopte o anumită poziție antalgică.
Majoritatea formelor de durere de stomac apărute la copii sunt datorate unor afecțiuni minore, precum indigestia, diareea, constipația etc. Există însă și cazuri în care durerea anunță instalarea unei afecțiuni mai severe la copil, precum o toxiinfecție alimentară, sau vreo altă afecțiune gastrointestinală. [1], [5]

Cauzele durerii de stomac la copii

• Constipație
• diaree
• Indigestie (sindrom dispeptic)
• Esofagită post-caustică
• Esofagită de reflux
• Reflux gastro-esofagian
• Gastrite
• Duodenite
• Ulcer gastric și duodenal
• Enterocolite
• Intoleranță la lactoză
• Alergii alimentare
• Enteropatie indusă de gluten
• Parazitozele tractului digestiv
• Apendicită acută
• Hernie încarcerată
• Pneumonii
• Gripă, răceală [2], [3], [4], [5]

Caracteristici clinice ale durerii de stomac la copii

Constipație

Durerea de stomac este mai accentuată după mese și este însoțită de defecație dureroasă și scăderea numărului de scaune pe durata unei săptămâni (sub trei scaune prezente într-o săptămână).

Diaree

Durerea de stomac se accentuează înainte de emisia scaunelor apoase, iar mai apoi se ameliorează și este însoțită de emisia frecventă a scaunelor moi, apoase.

Indigestie

Durerea de stomac este însoțită de oboseală, văsături, inapetență, dificultăți la înghițire și scădere ponderală.

Esofagită port-caustică

Durerea de stomac este localizată retrosternal și în epigastru, prezintă caracter de arsură și este însoțită de anxietate, stare generală alterată, hipersalivație, paloare, tahicardie, regurgitații, vărsături, hematemeză, melenă, diaree.

Reflux gastro-esofagian

Durerea de stomac este localizată în epigastru, se prezintă sub forma colicilor abdominale la copiii mici și este însoțită de agitație, anorexie, staționare în greutate, regurgitații, ruminație, sialoree, vărsături, tuse recurentă, nocturnă, wheezing și crize nocturne de bronhospasm.

Gastrite

Durerea de stomac este localizată la nivelul epigastrului, apare în timpul meselor și după masă și este însoțită de alte manifestări clinice precum grețuri și vărsături postprandiale, dureri toracice, anorexie, scădere ponderală, hemoragii digestive superioare exteriorizate prin hematemeză și/sau melenă, diaree, edeme, sialoree, febră, frisoane, disfagie, apariția ulcerațiilo buco-faringiene, etc.

Duodenite

Durerea de stomac este asemănătoare celei înregistrate în cadrul ulcerului gastro-duodenal, este localizată în epigastru, cu o durată cuprinsă între 30 de minute și o oră, cedează spontan sau în urma ingestiei de alimente sau aministrării de alcaline, cu caracter de roadere, arsură, senzație de gol în stomac sau foame dureroasă, noctună, prezentă mai frecvent toamna sau pimăvara.

Enterocolite

Durerile abdominale cu caracter colicativ, severe în cazul infecției cu Escherichia coli, Helicobacter sau Shigella și mai reduse în cazul infecției cu Salmonella sau rotavirus, febră, vărsături, anorexie, tenesme rectale, eritem fesier, convulsii, deshidratare.

Ulcer gastro-duodenal

Durerea de stomac este localizată în epigastru, este declanșată de consumarea alimentelor condimentate, a cafelei sau a fumatului, durează între 30 de minute și o oră, prezintă caracter de arsură, foame dureroasă, roadere sau senzația de gol în stomac, apare frecvent pe timpul nopții, trezind bolnavul din somn și cedează spontan, în urma ingestiei de alimente sau a administrării de alcaline. Durerea de stomac poate fi însoțită de grețuri, vărsături, inapetență, scădere în greutate, hematemeză, melenă.

enteropatie indusă de gluten

Durerea de stomac este însoțită de diaree cronică (scaune steatoreice, voluminoase, neformate, deschise la culoare, de aspect chitos, numeroase), inapetență, vărsături, meteorism abdominal, apatie, iritabilitate, paloare, edeme, fenomene hemoragipare (epiastaxie, hematemeză, gingivoragii, etc.), manifestări tetaniforme, etc.

Intoleranță la lactoză

Durerea de stomac este însoțită de scaune apoase, explozive, numeroase, cu striuri sanguinolente, meteorism, vărsături, agitație, wheezing, edeme, deshidratare.

Paraziți intestinali

Durerea de stomac este însoțită de febră sau subfebrilități, astenie, grețuri, vărsături, inapetență, apetit capricios, scădere ponderală, diaree alternând cu constipația, scaune diareice, apoase, explozive, urât mirositoare, iritabilitate, cefalee, insomnie, erupție cutanată urticariană.

Pneumonie

Durerea de stomac poate fi însoțită de febră, stare generală alterată, junghi toracic, frisoane, tahipnee, tahicardie, tuse, inapetență, diaree, vărsături, anorexie, obstrucție nazală.

Infecții respiratorii

Durerea de stomac se asociază următoarelor manifestări clinice: febră, frisoane, transpirații, durere de cap și de gât, oboseală, slăbiciune, tuse uscată și persistentă, tranpirații, congestie nazală, durere musculară și articulară, grețuri, vărsături, diaree.

Alergii alimentare

Durerea de stomac apare este asemănătoare crampelor abdominale și este însoțită de vărsături, tuse seacă și repetitivă, dificultăți la respirație, wheezing, erupție cutanată urticariană, amețeală, stări de leșin, dificultăți la înghițire, edemul limbii și al buzelor, puls slab, filiform, tahipnee, tahicardie, pierderea capacității de respirație și de vorbire, șoc, colaps circulator cu risc crescut de deces.

Apendicită

Durere abdominală localizată inițial în epigastru și periombilical, iar ulterior la nivelul fosei iliace drepte, agravată de către mișcările corpului sau de mers, cu iradiere la nivelul membrului inferior drept, însoțită de disconfort digestiv, anorexie, constipație, febră sub 38°C și tahicardie. Din cauza localizării sale inițiale în epigastru, durerea din apendicită poate fi confundată cu durerea de stomac. [1], [2], [3], [4], [5]

Diagnosticarea durerii de stomac la copii

Orice formă de durere de stomac apărută la copil trebuie investigată, pentru decelarea cu exactitate a cauzei sale. Pentru aceasta se recomandă consult medical de specialitate, care să cuprindă o anamneză amănunțită și examenul clinic al copilului.
Anamneza trebuie să cuprindă date referitoare la momentul apariției durerii de stomac, existența anumitor factori declanșatori sau amelioranți, afecțiunile prezente în istoricul personal sau familial al copilului, condiții de viață ale copilului, obiceiuri alimentare, medicamente administrate.
În cadrul examinării clinice, medicul poate decela prezența uno semne clinice specifice vreuneia dintre afecțiunile prezentate anterior.

În cazul durerilor de stomac apărute la copii, este necesară întocmirea unui jurnal al durerii, în care trebuie menționate orele când apare durerea de stomac, factorii care declanșează și cei care ameliorează durerea de stomac, severitatea durerii de stomac (apreciată pe o scară de la 1 la 5; 1 - cea mai ușoară, 5 - cea mai severă), durata durerilor de stomac și localizarea lor. Acest junal al durerii este foarte important în momentul prezentării la medic pentru consultul de specialitate, deoarece poate fi util în cadrul procesului de orientare a diagnosticului de către medic.

Investigații recomandate:

• Examenul radiologic al esofagului și al stomacului cu substanță de contrast
• Esofagoscopia
• Gastroenteroscopia
• Endoscopia digestivă inferioară
• Endoscopia gastro-duodenală
• Ph-metria esofagiană
• Manometria esofagiană
• Ecografia abdominală
• Efectuarea testelor pentru indentificarea infecției cu Helicobacter pylori (testul cu urează, PCR, determinarea anticorpilo anti-H. pylori din clasa IgG, tehnici de amplificare genomică)
• Hemoleucograma completă și examenul biochimic al sângelui
• Examenul bacteriologic al scaunului (corpocultura)
• Determinarea lactoferinei fecale
• Examenul microscopic al scaunului
• Ezamenul corpoparazitologic
• Determinarea anumitor teste imunologice (precum determinarea anticorpilor antigliadină de tip IgA și IgG, a anticorpilor anti-endomysium IgA, a anticorpilor antitransglutaminază, a anticorpilor anti-lapte și a titrului de IgE, în cazul copiiilor suspectați cu enteropatie indusă de gluten sau intoleranță la lactoză)
• Examenul radiologic pulmonar
• Hemocultura
• Teste serologice pentru identificarea etiologiei virale (test ELISA, imunofluorescență, determinarea titrului de anticorpi în dinamică)
• Teste bacteriologice
• Biopsia gastrică și examenul histopatologic. [1], [2], [3], [4], [5]

Tratamentul durerii de stomac

Combaterea durerilor de stomac apărute la copii se poate realiza prin hidratare corespunzătoare, dietă alimentară bazată pe legume, banane și pâine prăjită, aplicarea compreselor calde pe suprafața abdomenului, repaus la pat și administrarea medicamentelor antialgie și antispastice.

Este deosebit de importantă corectarea bolii de fond care a dus la apariția durerilor de stomac.

• Esofagită post-caustică: inactivarea substanței caustice ingerate cu soluții acide (suc de lămâie sau oțet) când substanța ingerată este o bază, respectiv cu soluții alcaline (lapte sau apă bicarbonatată) când substanța ingerată este un acid. Pe lângă aceasta, se recomandă reechilibrare hidro-electrolitică și acido-bazică, adminsitrarea de sedative pentru combaterea anxietății și a antibioterapiei (cu cefalospoine, Ampicilină) în caz de suprainfecție bacteriană. În formele severe de esofagită post-caustică, poate fi recomandat tratamentul chirurgical pentru îndepărtarea zonei stenozate de la nivelul peretelui esofagian.
• Reflux gastro-esofagian: administrarea de antiacide (Gaviscon), prokinetice (Metoclopramid), antagoniști ai receptorilor H2 (Ranitidină, Cimetidină) și ai inhibitorilor pompei de protoni (Omeprazol, Esomeprazol etc.). În formele severe de boală, se poate apela la tratamentul chirurgical (fundoplicatura gastrică).
• Gastrite, duodenite și a ulcer gastro-duodenal: administrarea protectoarelor mucoasei gastrice (Sucralfat, prostaglandine, bismut coloidal), a medicamentelor antiacide, a antogoniștilor receptorilor H2 și a inhibitorilor pompei de protoni. În caz de implicare a infecției cu Helicobacter pylori, se recomandă administrarea antibioterapiei combinate cu Amoxicilină, Claritromicină sau Metronidazol și Omeprazol.
• Enterocolite: antibiotice, în funcție de agentul patogen implicat. Dintre medicamentele antibiotice utilizate în acest context amintim: Clotrimoxazol, Doxiciclină, Cirpofloxacin, Norfloxacin, Furazolidon, Cefixime, Eitromicină, Azitromicină, Metronidazol, Amoxicilină, Ampicilină, Ceftiaxon, Acid nalidixic.
• Enteropatie indusă de gluten: eliminarea din alimentație a alimentelor care dețin gluten în componență, administrarea de Prednison (în formele severe de boală) și substituția pe cale medicamentoasă a elementelor deficitare din organism, vitamine sau minerale (precum calciu, vitaminele A, D, K, E, B).
• Intoleranță la lactoză: excluderea laptelui de vacă și a preparatelor alimentare pe baza laptelui de vacă, din alimentația copilului.
• Parazitoze intestinale: medicamente antihelmintice și antinematode, precum Albendazol, Mebendazol, Levamisol, Palmoat de pyrantel (Combantrin), derivați de piperazină (Nematocton).
• Tratamentul pneumoniilor bacteriene: antibiotice (precum Penicilină, Gentamicină, Amikacină, Vancomicină, Eritromicină, Azitromicină etc.). Tratamentul pneumoniilor virale constă în medicamente antivirale, în funcție de etiologie (precum Amantadină, Ribavirină). Tratamentul penumoniilor micotice constă în medicamente antimicotice (Ketoconazol, Amphotericină B).
• Gripă și a răceală: antibiotice sau medicamente antiinflamatoare, în funcție de etiologie (virală sau bacteriană).
• Alergii alimentare: administrarea de corticosteroizi, antihistaminice (Desloratadină, Cromolin) și antagoniști ai receptorilor H2 (Ranitidină, Famotidină).
• Apendicită acute: îndepărtarea apendicelui inflamat (apendicectomie). [1], [2], [3], [4], [5]