Stimularea cerebrală profundă la bolnavii cu Parkinson ar putea afecta abilitatea de a înota

Un articol recent publicat în revista Neurology, a identificat 9 cazuri de pacienți cu boală Parkinson care și-au pierdut abilitatea de a înota după implantarea unui dispozitiv de stimulare cerebrală profundă pentru controlul simptomelor. Deși cei 9 bolnavi au rămas înotători buni după diagnosticarea bolii Parkinson, imediat după operația de stimulare cerebrală profundă, abilitățile de înotători s-au deteriorat.
La momentul actual, nu se cunoaște mecanismul prin care unele persoane la care se efectuează stimulare cerebrală își pierd capacitatea de a înota. Este important ca ele să fie informate în legătură cu potențialul risc de a se îneca, necesitând o evaluarea a capacității de a înota înainte de a se aventura în ape adânci.

Stimularea cerebrală profundă implică plasarea unor electrozi în anumite zone din creier pentru a controla mișcările anormale din boala Parkinson, electrozii fiind conectați la un dispozitiv situat subcutanat la nivelul toracelui, care controlează impulsurile electrice.

Din cele 9 cazuri, articolul pune accentul pe 3 în mod particular: o femeie de 59 de ani, înotătoare profesionistă, care a continuat să înoate după stabilirea diagnosticului de boală Parkinson, dar care și-a pierdut această abilitate după stimularea cerebrală profundă; o femeie de 61 de ani, înotătoare în competițiile ținute în lacul Zurich, care, după stimulare, a relatat o poziție ciudată a corpului la încercarea de a înota; un bărbat de 69 de ani, bun înotător, care a fost pe punctul de a se îneca când a reînceput să înoate după implantarea dispozitivului de stimulare cerebrală.

Din cele 9 persoane, 3 și-au oprit dispozitivele de stimulare, recâștigând abilitatea de a înota. Totuși, le-au repornit după ce simptomatologia dată de boală Parkinson s-a agravat.

Înotul presupune o coordonare între brațe și picioare, iar la momentul actual nu se cunoaște mecanismul prin care stimularea cerebrală interferă cu acest lucru.

Deoarece articolul raportează doar câteva cazuri, este nevoie de mai multe cercetări în domeniu, pe cohorte mai mari de bolnavi, care să determine procentul de pacienți cu boală Parkinson ce și-au pierdut abilitatea de a înota după stimularea cerebrală.

sursa: News Wise