Stimularea cerebrală și consilierea personalizată cresc nivelul de activitate fizică la vârstnici

Un studiu publicat în The Journals of Gerontology: Series A explorează eficiența unei combinații inovatoare de stimulare cerebrală și consiliere personalizată în creșterea activității fizice la adulții vârstnici inactivi care locuiesc în locuințe subvenționate. Studiul, condus de cercetători de la Hinda and Arthur Marcus Institute for Aging Research din cadrul Hebrew SeniorLife, a demonstrat o creștere semnificativă a numărului de pași zilnici, cu efecte menținute și la 3 luni după intervenție.
Activitatea fizică regulată este una dintre cele mai eficiente, sigure și accesibile modalități de a îmbunătăți sănătatea la vârsta înaintată. Cu toate acestea, peste 85% dintre adulții cu vârsta peste 65 de ani nu respectă recomandările oficiale privind activitatea fizică, ceea ce contribuie la un risc crescut de declin funcțional și boli cronice. Multiple bariere, precum depresia, lipsa motivației și resursele financiare limitate, împiedică adoptarea unui stil de viață activ în această populație.

Despre studiu

Obiectivul cercetării

Studiul a evaluat fezabilitatea, acceptabilitatea și eficacitatea unei intervenții care combină stimularea transcraniană cu curent continuu (tDCS) cu un program de consiliere comportamentală personalizată pentru a crește activitatea fizică la adulți vârstnici inactivi.

Design și metodologie

• Studiu randomizat controlat, desfășurat pe o perioadă de 8 săptămâni, urmată de o fază de monitorizare pasivă de 12 săptămâni.
• Participanți: 28 de adulți în vârstă, inactivi, care locuiesc în locuințe subvenționate.
• Evaluare inițială: activitatea fizică a fost monitorizată timp de 2 săptămâni folosind brățări Fitbit.
• Intervenția:
  • Grupul tDCS: 10 ședințe de 20 de minute de stimulare cerebrală pe parcursul a două săptămâni, aplicate la nivelul cortexului prefrontal dorsolateral stâng – regiune asociată cu motivația și comportamentul orientat spre obiective.
  • Grupul placebo: ședințe similare, dar fără stimulare activă.
  • Toți participanții au beneficiat de consiliere comportamentală individualizată pe o durată de două luni, livrată de fizioterapeuți prin apeluri telefonice și planuri adaptate de pași zilnici.

Parametri de evaluare

• Numărul zilnic de pași (măsurat cu Fitbit).
• Motivația și performanța percepută la mers (auto-raportate).
• Gradul de aderență la intervenție.

Rezultate

Impactul intervenției asupra activității fizice

• Participanții din grupul tDCS au înregistrat o creștere medie de 1.179 pași/zi, echivalent cu o creștere de +22% față de nivelul inițial.
• Grupul placebo a avut o creștere mai modestă, de 550 pași/zi, echivalent cu +15%.
• Diferențele dintre grupuri au fost semnificative statistic (p = 0,001).

Îmbunătățirea motivației și percepției funcționale

• Participanții din grupul tDCS au raportat o creștere semnificativă a motivației (p = 0,03).
• De asemenea, a fost observată o îmbunătățire a percepției abilităților de mers (p = 0,02).

Aderență și fezabilitate

• 97% din ședințele tDCS au fost completate.
• 93% dintre sesiunile de consiliere au fost realizate conform planului.
• Utilizarea Fitbit a fost ridicată: 96% în timpul intervenției și 71% în perioada de urmărire pasivă.
• Mulți participanți au menținut nivelurile crescute de activitate fizică și după încheierea programului, indicând un posibil efect de durată al intervenției.

Concluzii

Combinația dintre stimularea transcraniană cu curent continuu și consilierea comportamentală personalizată s-a dovedit a fi fezabilă, acceptabilă și eficientă în stimularea activității fizice la vârstnicii inactivi. Studiul oferă dovezi promițătoare că tDCS poate susține motivația și consolidarea schimbărilor comportamentale în viața reală, mai ales în contexte comunitare defavorizate.

Un element esențial al intervenției a fost livrarea programului în întregime în cadrul facilităților de locuit ale participanților, eliminând astfel barierele de acces. Această abordare ar putea constitui un model pentru intervenții comunitare viitoare.

Perspective viitoare

Autorii studiului subliniază necesitatea unor studii mai ample care să valideze aceste rezultate și să exploreze modul în care tDCS ar putea amplifica eficiența altor programe de sănătate comportamentală. De asemenea, este esențială investigarea influenței funcției cognitive, a nivelului de activitate de bază și a sprijinului social asupra eficienței intervenției.