Strategii cognitive în cursele de anduranță: cum reușesc alergătorii să finalizeze maratoane

O nouă cercetare realizată de o echipă de psihologi de la New York University, publicată în Journal of Experimental Social Psychology, oferă o perspectivă revizuită asupra mecanismelor psihologice implicate în finalizarea curselor de anduranță. Studiul analizează comportamentele mentale ale alergătorilor pe parcursul unei curse și contrazice ideea larg răspândită că motivația abstractă, bazată pe scopuri, este cea care determină performanța.
Tradițional, sportivii și antrenorii consideră că focalizarea pe motivul din spatele unui scop - de exemplu, de ce vreau să termin un maraton - este esențială în depășirea momentelor dificile. Mesajele inspiraționale, tehnicile de coaching și literatura de popularizare în psihologia sportivă promovează intens această viziune.

Însă studiile anterioare conduse de aceeași echipă NYU au arătat că focalizarea vizuală îngustă - adică „privirea către linia de sosire” și ignorarea stimulilor periferici - poate amplifica efortul și performanța. Noua cercetare extinde această observație prin analiza simultană a strategiilor vizuale și a celor motivaționale utilizate de alergători în timpul curselor.

Despre studiu

Studiul a inclus aproximativ 1.000 de alergători, atât recreaționali cât și competitivi, care au participat la curse de 10 mile sau la mai multe curse de 5 kilometri. Participanții au completat chestionare care evaluau două dimensiuni cognitive-cheie:

Focalizarea atențională: vizuală îngustă (concentrarea asupra unui punct concret) vs. largă (conștientizarea mediului înconjurător).
Tipul de mindset motivațional: implemental („cum” să duc la capăt o sarcină) vs. deliberativ („de ce” să continui cu scopul propus).

Răspunsurile au fost analizate în funcție de nivelul de performanță și stadiul cursei, pentru a evalua evoluția strategiilor cognitive în timp.

Rezultate

Alergătorii mai rapizi au pornit cursa cu o focalizare vizuală mai îngustă decât cei mai lenți. Toți participanții și-au redus câmpul atențional pe măsură ce cursa avansa și devenea mai dificilă.
Mindsetul implemental (centrat pe „cum”) a fost mai prezent decât cel deliberativ („de ce”) în toate etapele cursei, sugerând un accent pe strategie și execuție în detrimentul contemplării motivației.
Focalizarea atențională și tipul de mindset s-au dovedit a fi independente între ele. În timp ce focalizarea vizuală s-a modificat substanțial pe parcursul cursei, trecerea între mindseturi a fost mult mai modestă.

Interpretare și implicații

Aceste rezultate indică faptul că atenția direcționată și mindseturile operaționale sunt instrumente cognitive distincte și complementare pe care alergătorii le utilizează pentru a-și susține performanța.

Contrar intuiției populare, nu credința într-un scop sau motivația abstractă este cea care menține efortul în momentele de epuizare, ci strategiile cognitive aplicate în mod practic. Alergătorii reușesc nu pentru că reflectează la „de ce”, ci pentru că știu să se concentreze pe „cum”.

Această descoperire are implicații importante nu doar pentru antrenamentul sportiv, ci și pentru orice domeniu în care oamenii se confruntă cu provocări susținute în timp: educație, carieră, recuperare medicală sau obiective personale de durată.

Concluzie

Studiul sugerează că, în loc să ne concentrăm excesiv asupra motivației sau sensului unui scop, ar trebui să învățăm să gestionăm mai eficient atenția și planificarea strategică. Această schimbare de paradigmă poate transforma modul în care ne raportăm la efort susținut, indiferent de context.

„Mușchiul mental care contează cel mai mult nu este de ce, ci cum”, concluzionează autoarea principală Emily Balcetis.

Data actualizare: 11-09-2025 | creare: 11-09-2025 | Vizite: 170

Bibliografie

Emily Balcetis et al, Keeping the goal in sight and in mind: The association between visual attention and motivational mindsets among runners, Journal of Experimental Social Psychology (2025). DOI: 10.1016/j.jesp.2025.104822

Image by freepik on Freepik

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Solicitările fizice ale unui maraton de 2 ore

Potrivit unui nou studiu, pentru a putea alerga un maraton în mai puțin de 2 ore, alergătorii de performan�...

Chiar și reprizele scurte de exerciții au efect protector pentru inimă

Un studiu recent publicat în British Journal of Sports Medicine a examinat relația dintre nivelurile de activitat...

Studiu: cum putem scăpa de grăsimea viscerală? Exercițiile fizice, mult mai eficiente decât medicamentele

Grăsimea abdominală, denumită și grăsime viscerală, din cauza faptului că se formează în jurul organe...

Bandajele kinesiologice – recomandări și eficiență
Influența pe care exercițiile fizice o au asupra organismului uman, la nivel molecular
Micul dejun înainte de antrenamentul fizic ajută la o digestie mai bună
Asociații între tiparul de activitate fizică și riscul de boală Parkinson

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:

Lipsa de motivație poate avea cauze neurologice

Dacă vi se întâmplă deseori să vă confruntați cu lipsa de motivație, la baza acestei stări de ap...

Tehnici motivaționale pentru creșterea performanței

Un experiment amplu în care au fost implicați 44 000 de participanți a arătat că dacă te auto-încu...

Spiritul competitiv generează cea mai bună motivație pentru sport

Antrenarea împreună cu alte persoane și angrenarea în diverse programe de antrenament pot fi benefice pentru ad...

Alergarea la maraton poate provoca insuficiența renală acută

Cum ne păstrăm motivația?

Alimentația, hidratarea și suplimentele energetice pentru alergarea de lungă durată

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:

Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.

intră pe forum