Stresul are un efect negativ asupra învățării de noi mișcări la șoareci

©

Autor:

Stresul are un efect negativ asupra învățării de noi mișcări la șoareci
Cercetătorii de la Universitatea din Bonn au descoperit că stresul are un impact nefavorabil asupra legăturilor neuronale ale rozătoarelor după ce sunt expuse la stres. Acest efect a fost însoțit, de asemenea, de apariția unor deficite motorii și ridică riscul ca stresul să poată lăsa sechele cerebrale permanente.
Mecanismul prin care persoanele afectate de stres cronic suferă de un control fin al mișcărilor mai deficitar nu au fost studiate până acum, conform profesorului Valentin Stein al Institutului de Fiziologie din cadrul Universității.

Așadar, cercetătorii au studiat efectele neurologice ale stresului asupra animalelor de laborator, care au fost ținute într-un mediu stresant timp de câteva zile, iar activitatea lor cerebrală a fost evaluată cu ajutorul unor microscoape speciale. Punctele de interes au fost în special ariile motorii și cele responsabile de învățarea de noi mișcări.

În mod normal, atunci când învățăm ceva nou, între neuronii noștri se formează noi legături. În schimb, rezultatele studiului au arătat că, în condiții de stres, numărul de șoareci care au reușit să învețe să-și procure hrana cu un singur membru a fost o treime din cel reprezentat de șoarecii ținuți în medii neutre, având aceeași sarcină.

Unii șoareci, în ciuda supunerii la un mediu stresant, au reușit să nu dezvolte anomalii cerebrale. Aceștia au fost numiți de către cercetători șoarecii rezistenți. Cu toate că nici aceștia nu au fost total imuni la stres deoarece a fost raportată o oarecare scădere a numărului de sinapse și la ei, spre deosebire de restul șoarecilor, legăturile lor neuronale au revenit la normal după o săptămână și jumătate.

Explicația producerii acestui fenomen pornește de la microglii, ce au rolul de a digera agenții patogeni și elimina celule bolnave. Acestea, atunci când subiectul este expun la stres, atacă zone de contact dintre neuroni denumite sinapse.

Un alt factor important pe care cercetătorii l-au descoperit în urma stresării animalelor de laborator a fost prezența în lichidul cefalorahidian al unor proteine specifice bolilor Alzheimer și Parkinson, ce se acumulează în formațiuni fibrilare.

Importanța acestui studiu este reprezentată de potențialul distructiv al stresului la care copiii sunt supuși de mici asupra creierul, astfel putând apărea afecțiuni asociate cu degradarea neuronală, precum depresia.

sursa: News Medical
foto: Neuronul unui șoarece: - Între cele două imagini sunt 14 zile, timp în care animalul a fost stresat timp de 10 zile. Procesele etichetate care conțin sinapse s-au pierdut în acest timp. © Figure: AG Stein / University of Bonn

Data actualizare: 11-03-2022 | creare: 11-03-2022 | Vizite: 269
Bibliografie
Stress appears to have a negative effect on the learning of movements in mice, link: https://www.news-medical.net/news/20220308/Stress-appears-to-have-a-negative-effect-on-the-learning-of-movements-in-mice.aspx
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • În ce mod ajută stresul memoria
  • Stresul din timpul sarcinii poate afecta dezvoltarea fătului (studiu)
  • Stresul la locul de muncă
  •