Studii de cohortă — Nefrologie

Studiu prospectiv pe 48 pacienți cu DZ2 și BRC arată că tirzepatida reduce HbA1c și greutatea mai eficient decât dulaglutida, stabilizând totodată albuminuria în 6 luni de monitorizare.

Studiul analizează PCI multi-vessel vs culprit-only cu suport Impella în IM-CS, demonstrând că revascularizarea completă nu crește mortalitatea sau riscul de dializă.

Studiul identifică trei biomarkeri lipidici (NHHR, lnRC, CHG) ca predictori robuști ai declinului rapid al funcției renale la pacienții cu sindrom CKM, depășind performanța profilului lipidic stand...

Un scor proteomic din 238 de proteine Olink îmbunătățește predicția riscului incident de boală cardiovasculară-renală-metabolică (CKM) față de factorii de risc tradiționali.

Studiu de cohortă (325.312 pacienți, 13,57 ani) demonstrează că eGDR, un marker al rezistenței la insulină, prezice independent riscul cardiovascular în sindromul CKM stadiile 0-3.

Studiul pe 7.210 adulți asociază litiaza renală cu un risc crescut de infarct miocardic, confirmând prin randomizare Mendeliană o relație cauzală cu boala coronariană și infarctul miocardic.

Studiul demonstrează că un microbiom intestinal bogat în specii producătoare de toxine uremice accelerează progresia BCR, în timp ce dieta vegetală poate încetini declinul funcției renale.

Studiul EU-AIR (670 pacienți) demonstrează că prescripția de fludrocortizon în insuficiența suprarenală primară este independentă de doza de hidrocortizon, fiind ghidată de renina plasmatică.

Analiza AKINESIS (n=436) demonstrează că biomarkerii tubulari renali (IGFBP-7, KIM-1, MCP-1, CCL-14) sunt predictori independenți ai decesului și respitalizării la pacienții cu insuficiență cardiac...

Radioterapia ablativă serială a tuturor leziunilor la pacienții cu carcinom renal oligometastatic amână inițierea terapiei sistemice cu o mediană de 34 de luni, având o toxicitate acceptabilă.

Studiul demonstrează că leziunile acute induc mutații ADNmt persistente care reduc reziliența celulară, corelând cu severitatea bolii renale cronice și riscul de leziune acută renală viitoare.

Studiul ICAR (n=929) arată că ablația prin izolare de vene pulmonare este eficientă în fibrilația atrială la pacienții cu BCR, fără diferențe de recurență, deși rehospitalizarea este mai frecventă.

Studiul Kailuan (179.328 pacienți) arată că vârsta la debutul sindromului CKM avansat dictează riscul de mortalitate, cu un risc relativ maxim la debut precoce (<45 ani) și vulnerabilitate feminină...

Studiu de cohortă (112.207 pacienți) care demonstrează că consumul moderat de alcool crește mortalitatea din toate cauzele, contrazicând beneficiile cardiovasculare ipotetice în sindromul CKM.

Studiul NHANES (19.407 adulți) demonstrează că fragilitatea crește riscul de deces cardiovascular de 3,78 ori la pacienții cu sindrom CKM, impunând evaluarea fragilității în practica clinică.