Studii de cohortă — Neurologie

Cohortă daneză (5.092 pacienți SSP + 20.368 controale, urmărire 7,4 ani): SSP asociat cu HR=1,42 pentru insuficiență cardiacă incidentă, dar fără creșterea riscului de IMA. Mortalitatea după IC nu diferă față de controale.

Studiul GWAS identifică 5 loci genetici comuni între tulburarea de comportament în somn REM și boala Parkinson, confirmând RBD ca o alfa-sinucleinopatie cu substrat genetic distinct.

Studiul identifică un panou de 6 biomarkeri proteici în exozomii plasmatici, capabil să diferențieze pacienții cu boala Alzheimer de controalele sănătoase cu o acuratețe diagnostică ridicată (AUC >...

Studiu longitudinal BioFINDER-2 (387 participanți, 4 ani): sTREM2 crescut prezice acumulare amiloidică mai lentă la A+; GAS6, CSF1, CST7 prezic depunere tau mai lentă la A+T+; SPP1 prezice tau mai rapid și declin cognitiv accelerat — subpopulații microgliale cu efecte opuse în Alzheimer preclinic.

Studiul pe 8.380 pacienți arată că diabetul zaharat tip 2 tratat înainte de debutul bolii Parkinson întârzie apariția acesteia cu 6,2 ani, dar crește mortalitatea post-diagnostic cu 64%.

Scorul mEGRIS (3 predictori) prezice riscul de ventilație mecanică în SGB cu AUC 0,84, fiind o alternativă simplificată și validată internațional la scorul original EGRIS.

Studiul demonstrează că speciile MTBR-tau275 și MTBR-tau282 din LCR sunt biomarkeri eficienți pentru identificarea și monitorizarea progresiei tauopatiilor primare non-Alzheimer.

Studiul identifică variante rare în genele ATP8B4 și ABCA1 ca noi factori de risc pentru boala Alzheimer, subliniind rolul critic al metabolismului lipidic în patogeneza bolii.

Studiu metagenomic pe 724 subiecți arată că 30% din microbiomul intestinal prezintă disbioză funcțională în boala Parkinson, corelată cu inflamația și dereglarea neurotransmisiei.

Studiul QUILT-3.032 evaluează NAI (superagonist IL-15) plus BCG în NMIBC refractar la BCG, raportând 71% răspuns complet în CIS și 100% supraviețuire specifică bolii la 24 luni.

Studiul demonstrează că fragmentarea somnului la vârstnici activează astrocitele cerebrale, accelerând declinul cognitiv, independent de patologia Alzheimer.

Studiul demonstrează că disfuncția renală ușoară (eGFR sub 60) crește cauzal riscul de boală coronariană cu 14% per 5 mL/min/1,73 m² scădere a eGFR, independent de factorii de risc clasici.

Studiul pe 122.003 pacienți arată că afazia post-AVC crește riscul de demență vasculară cu 42%, fiind un marker pentru boala cerebro-vasculară severă, fără a influența demența non-vasculară.

Studiul global pe 275 de centre confirmă un declin persistent de 7% al admisiilor pentru AVC pe parcursul primului an de pandemie, cu o deplasare a pacienților către centre de volum mai mic.

Studiu de cohortă pe 27 de ani care demonstrează un risc de mortalitate maternă de 7 ori mai mare și complicații neonatale crescute la femeile cu epilepsie comparativ cu populația generală.