Studii de cohortă — Neurologie

Studiu de cohortă pe 27 de ani care demonstrează un risc de mortalitate maternă de 7 ori mai mare și complicații neonatale crescute la femeile cu epilepsie comparativ cu populația generală.

Un model de deep learning antrenat pe fotografii de retină detectează boala Alzheimer cu performanță semnificativă, oferind o metodă de depistaj non-invazivă și accesibilă.

Model de machine learning (UKB-DRP) cu 10 predictori clinici simpli prezice demența și Alzheimer cu precizie ridicată (AUC 0,848-0,862) pe o cohortă de 425.159 participanți.

Studiul evaluează simptomele vestibulare post-vaccinare COVID-19, constatând că PPPD și migrena vestibulară sunt cauzele principale, în timp ce deficitele organice sunt rare.

Studiu de cohortă pe 191.013 vârstnici coreeni arată că un profil cardiovascular optim (metrici AHA) reduce riscul de demență cu 22%, activitatea fizică fiind cel mai puternic factor protector.

Studiul demonstrează că un stil de viață sănătos (7 factori) reduce riscul de demență cu 54% la pacienții cu diabet zaharat tip 2, independent de controlul glicemic, pe o perioadă de 12,3 ani.

Studiu prospectiv pe 354.313 persoane arată că depresia crește riscul de demență cu 51%, iar tratamentul precoce reduce acest risc cu 30%, fiind ineficient în formele cronic severe.

Studiu de cohortă danez pe 14.188 pacienți cu DZ2 arată că GLP-1RA și inhibitorii SGLT-2 au eficacitate cardiovasculară comparabilă la 3 ani, fără diferențe semnificative în riscul de evenimente ma...

Monitorizarea prin loop recorder timp de 28 de zile după închiderea FOP a identificat aritmii supraventriculare la 20,9% dintre pacienți, cu debut median la 14 zile și 50% asimptomatice.

Studiul pe 50.300 pacienți arată că AVC-ul periprocedural (0,26% incidență) dublează riscul de deces și MACE la 30 de zile după angioplastia coronariană, impunând strategii de prevenție.

Studiu de cohortă pe 1,4 milioane de persoane demonstrează că zona zoster nu crește riscul de demență la populația generală, infirmând ipotezele biologice anterioare.

Studiul ARIC demonstrează că cardiopatia atrială crește riscul de demență cu 35%, independent de fibrilația atrială sau accidentul vascular cerebral, prin mecanisme non-embolice în 87-96% din cazuri.

Studiu GWAS multi-ancestral care identifică variante genetice în calea excitotoxicității glutamatergice ca determinanți ai severității deficitului neurologic (NIHSS) după AVC ischemic.

Studiu de cohortă pe 72.083 persoane arată că un consum ridicat de alimente ultraprocesate crește riscul de demență, iar înlocuirea lor cu alimente neprocesate reduce riscul cu 19%.

Studiul multicentric prospectiv pe 666 de pacienți demonstrează că severitatea bolii mici vasculare cerebrale (SVD) prezice independent declinul cognitiv și funcțional la 12 luni post-AVC.