Studii

Meta-analiză pe date reale cu 4.403 de pacienți compară axi-cel și tisa-cel în limfomul difuz cu celule B mari recidivat sau refractar. Axi-cel reduce mortalitatea cu 40% (HR 0,60) și crește rata de remisie completă (OR 1,70), dar cu neurotoxicitate severă de 3,95 ori mai frecventă față de tisa-cel.

Meta-analiză pe 18.207 femei din 15 studii internaționale: 34,5% (IC 95%: 23,34–45,68%) dintre femeile care trec printr-un avort dezvoltă depresie clinică semnificativă, o prevalență mai mare decât a depresiei postpartum. Heterogenitate ridicată (I²=71,6%) reflectă diferențe metodologice și geografi

Meta-analiză pe 2.566 pacienți din 36 de studii evaluează acuratețea biopsiei lichide (ctDNA, CTC, miARN) în diagnosticul și monitorizarea cancerului tiroidian. Specificitate ridicată pentru mutația BRAF V600E circulantă (>90%), sensibilitate variabilă (50–80%), cu performanță mai bună în boala meta

Meta-analiză pe 4.825 pacienți din 48 de studii randomizate: imunonutriția perioperatorie reduce cu 22% riscul de complicații postoperatorii totale (RR=0,78) și cu 29% complicațiile infecțioase (RR=0,71) în chirurgia cancerelor cervico-faciale și gastrointestinale.

Meta-analiză pe date individuale (4.708 copii, 41 cohorte, 15 țări): vârsta relativă (a fi cel mai tânăr din clasă) NU se asociază cu persistența diagnosticului ADHD la urmărire (OR=1,02, p=0,19) — confirmând că diagnosticele ADHD la copiii mai mici din clasă sunt la fel de valide ca la cei mai în v

Analiză combinată pe date individuale din CREDENCE + DAPA-CKD (8.483 pacienți): inhibitorii SGLT2 reduc cu 15% riscul discontinuării IECA/ARA (HR=0,85, p=0,04), cu efect maxim la ACR≥1000 mg/g (HR=0,77), prin reducerea hiperpotasemiei cu 15-20% și a AKI cu 25%.

Meta-analiză IPD (10 trialuri, 2.666 pacienți): dispozitivele cu paclitaxel NU cresc semnificativ mortalitatea față de neacoperite (HR 1,04-1,14, IC traversând 1,0). Fără relație doză-răspuns. Reasigurare pentru utilizarea sigură a DCB și DES cu paclitaxel în PAD femoropopliteală.

Meta-analiză pe 19 studii RCT (1.647 pacienți): contrapulsația externă îmbunătățită (EECP) crește semnificativ dilatația flux-mediată brahială cu 1,96% față de îngrijirea uzuală la pacienții cu angină refractară sau insuficiență cardiacă cronică.

Meta-analiză pe 7 studii (848 participanți): scorul trabecular osos (TBS) este semnificativ mai mic la pacienții cu diabet zaharat tip 1 față de martori sănătoși (SMD = −0,39; p < 0,001; I² = 0%), independent de densitatea minerală osoasă — justificând evaluarea TBS pentru riscul de fractură.

Review sistematic cu meta-analiză pe 21 studii despre prevenția și tratamentul infecției cu citomegalovirus (CMV) în sarcină: meta-analiza celor 6 RCT disponibile nu a confirmat eficacitatea statistic semnificativă a intervențiilor (d = −0,479; p = 0,060), evidențiind o lacună majoră de dovezi.

O umbrella review și meta-analiză pe 3.046.661 de pacienți arată că metformina, GLP-1 RA și inhibitorii SGLT2 reduc semnificativ riscul de demență la diabetici, în timp ce sulfonilureele și meglitinidele sunt asociate cu risc crescut. Inhibitorii DPP-4 și insulina nu au efect semnificativ.

O meta-analiză pe 22 de studii demonstrează că aspirina nu reduce semnificativ riscul de demență (HR 1,13) sau boală Alzheimer (HR 0,91), nici în doze mici de 75-100 mg (HR 0,96 pentru demență). Doar 3 studii randomizate controlate au putut fi incluse, subliniind necesitatea unor cercetări mai rigur

Meta-analiză 6 RCT și 996 pacienți (Am J Cardiol 2023): inițierea precoce a inhibitorilor PCSK9 post-SCA reduce LDL-C cu 44 mg/dL și lipoproteina(a) cu 24 nmol/L față de placebo, cu siguranță comparabilă. Beneficiul clinic pe MACE rămâne de demonstrat în studii mai mari.

Meta-analiză 27 de studii (Thrombosis Research 2023): asocierea anticoagulantelor orale (VKA sau DOAC) cu AINS crește riscul de sângerare — VKA+AINS: OR=1,55; DOAC+AINS: OR=1,54. DOAC-urile au risc global mai mic. Paracetamolul este alternativa preferată la pacienții pe anticoagulante.

Meta-analiză pe 29 de studii și 13.935 de pacienți cu long COVID-19 estimează că 46% prezintă tulburări de somn (IC 95%: 38-54%). Analiza utilizează modelul de efecte aleatoare și instrumente validate de evaluare a somnului, confirmând că perturbările somnului sunt o componentă majoră a sindromului