Tehnologiile muzicale adaptive pot spori implicarea și plăcerea exercițiilor fizice

©

Autor:

Tehnologiile muzicale adaptive pot spori implicarea și plăcerea exercițiilor fizice

Activitatea fizică și exercițiul fizic sunt componente fundamentale pentru menținerea sănătății și prevenirea bolilor cronice. Totuși, nivelul de implicare în aceste activități rămâne scăzut la nivel global, ceea ce reduce potențialul beneficiilor lor asupra sănătății mintale și calității vieții. În acest context, muzica a fost investigată ca un instrument capabil să amplifice motivația, să reducă percepția efortului și să inducă o stare afectivă pozitivă în timpul exercițiilor.
Proprietățile ritmice și emoționale ale muzicii pot facilita sincronizarea auditiv-motorie și pot modula răspunsurile afective și fiziologice asociate efortului. În ultimii ani, odată cu dezvoltarea tehnologiilor digitale, aceste principii au fost integrate în sisteme interactive de muzică personalizată (PIMS – Personalized Interactive Music Systems), capabile să adapteze muzica în timp real în funcție de parametrii fiziologici ai utilizatorului.

Modelele teoretice precum Affective-Reflective Theory (ART) și Dual-Mode Theory oferă un cadru conceptual pentru înțelegerea modului în care muzica influențează experiența exercițiului. ART subliniază rolul răspunsurilor afective imediate (plăcere sau disconfort) în modelarea comportamentelor viitoare, în timp ce Dual-Mode Theory explică dependența acestor răspunsuri de intensitatea exercițiului și de factorii contextuali.

În cadrul acestor teorii, muzica acționează prin trei mecanisme majore:

  • Reglarea stării afective – menținerea unei dispoziții pozitive în timpul efortului;
  • Distragerea atenției de la disconfortul fiziologic;
  • Sincronizarea ritmică – facilitarea mișcării prin potrivirea tempo-ului muzical cu ritmul corporal.

Despre studiul actual

Meta-analiza condusă de Universitatea din Jyväskylä au evaluat eficiența sistemelor interactive de muzică personalizată (PIMS) asupra nivelurilor de activitate fizică, efortului perceput, efortului fizic obiectiv și valenței afective. Cercetătorii au selectat 18 studii publicate între 2010 și 2024 din baze de date precum Web of Science, Medline, Scopus și IEEE Xplore, respectând protocolul PRISMA. În total, au fost analizate 523 de lucrări, dintre care 18 au îndeplinit criteriile de eligibilitate pentru includere.

Metodologie

Au fost incluse studii experimentale și de testare a conceptului, cu participanți din diverse grupe de vârstă și condiții fizice. Instrumentele utilizate pentru măsurare au inclus accelerometre, monitoare de ritm cardiac și sisteme integrate precum JYMMiN, D-Jogger sau moBeat. Măsurătorile psihofiziologice s-au bazat pe scale validate, cum ar fi Borg Category-Ratio 10 pentru efortul perceput și Feeling Scale pentru valența afectivă.

Analizele statistice au folosit modele cu efecte aleatorii (DerSimonian-Laird) și evaluări de eterogenitate (I², τ² și testul Q). În plus, o meta-regresie exploratorie a investigat influența unor variabile moderatoare precum tempo-ul muzicii, intensitatea exercițiului, vârsta participanților și dimensiunea eșantionului.

Rezultate

Activitatea fizică

Meta-analiza a arătat un efect semnificativ al PIMS asupra activității fizice (Hedges g = 0,49, interval de încredere 95%: 0,07–0,91, p = 0,02), cu o eterogenitate scăzută (I² = 0%). Aceasta sugerează că utilizarea muzicii interactive personalizate crește implicarea și durata exercițiilor fizice. Exemple includ creșteri medii de 105 minute pe săptămână de activitate fizică și extinderea duratei sesiunilor de exercițiu cu aproximativ 66 de secunde.

Efort fizic și perceput

Nu au fost observate efecte semnificative pentru efortul fizic (g = 0,78, p = 0,25) și efortul perceput (g = 0,72, p = 0,10), însă rezultatele au fost marcate de o eterogenitate ridicată între studii (I² peste 80%). Această variabilitate poate fi atribuită diferențelor de design experimental și metodologiilor de control (muzică pasivă versus fără muzică).

Valența afectivă

PIMS au prezentat efecte pozitive clare asupra valenței afective (g = 1.65, interval de încredere 95%: 0,35–2.96, p = 0,01), confirmând faptul că muzica personalizată îmbunătățește experiența emoțională în timpul exercițiilor. Totuși, eterogenitatea ridicată (I² = 92%) indică variații între tipurile de muzică utilizate și metodele de măsurare a stării afective.

Analiza meta-regresiei

Rezultatele au arătat că tempo-ul muzicii are o asociere pozitivă semnificativă cu efectele asupra activității fizice (β = 0,62, p = 0,031). Tempii mai rapizi (>130 BPM) au fost cei mai eficienți pentru menținerea sincronizării și reducerea percepției efortului. Alte variabile, precum intensitatea exercițiului sau vârsta participanților, nu au avut o influență semnificativă.

Interpretare

Rezultatele susțin ipoteza că sistemele interactive de muzică personalizată pot îmbunătăți nivelul activității fizice și starea afectivă, fără a crește percepția efortului. Aceste efecte se bazează pe mecanisme de sincronizare ritmică și reglare afectivă care facilitează o experiență mai plăcută a exercițiului.

Cu toate acestea, calitatea dovezilor este limitată de dimensiunea redusă a eșantioanelor, durata scurtă a intervențiilor și lipsa unor protocoale standardizate. De asemenea, majoritatea studiilor s-au concentrat pe fezabilitate tehnologică, nu pe evaluarea pe termen lung a eficacității clinice.

Direcții viitoare

Autorii sugerează necesitatea unor studii randomizate de amploare și a unor programe longitudinale pentru a evalua efectele PIMS asupra sănătății fizice și mintale pe termen lung. Integrarea acestor sisteme cu dispozitive purtabile și platforme de streaming muzical ar putea permite adaptarea în timp real a tempo-ului și stilului muzical la parametrii fiziologici ai utilizatorului.

Concluzii

Studiul oferă primele dovezi sistematice că sistemele interactive de muzică personalizată pot spori nivelul activității fizice și pot îmbunătăți starea afectivă a utilizatorilor. Deși efectele asupra efortului perceput rămân neconcludente, aceste tehnologii au potențialul de a deveni instrumente eficiente și accesibile pentru promovarea unui stil de viață activ și plăcut.


Data actualizare: 08-11-2025 | creare: 08-11-2025 | Vizite: 74
Bibliografie
Andrew Danso et al, Personalized Interactive Music Systems for Physical Activity and Exercise: Exploratory Systematic Review and Meta-Analysis, JMIR Human Factors (2025). DOI: 10.2196/70372

Image by freepik on Freepik
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune: