Tiroidectomia fără cicatrici oferă o mai bună protecție a nervilor și paratiroidelor, însă implică timp operator mai lung și resurse suplimentare

Un studiu retrospectiv realizat la Spitalul Universității Naționale din Taiwanl a analizat comparativ două tehnici chirurgicale moderne utilizate în tiroidectomie: tiroidectomia minim invazivă nonendoscopică (MINET) și tiroidectomia transorală endoscopică vestibulară (TOETVA). Obiectivul cercetării a fost de a evalua siguranța, rezultatele funcționale, implicațiile patologice și costurile asociate celor două metode.
Tiroidectomia rămâne tratamentul standard pentru nodulii tiroidieni simptomatici sau maligni. În ultimele două decenii, tehnicile minim invazive au câștigat teren, în special datorită avantajelor cosmetice și recuperării mai rapide. MINET este considerată o tehnică rafinată a tiroidectomiei clasice, cu o incizie cervicală redusă, păstrând orientarea anatomică familiară. TOETVA, în schimb, oferă un acces „fără cicatrici vizibile” și un câmp vizual extins, dar ridică probleme legate de fragilitatea specimenelor și de resursele utilizate.

Despre studiu

Design și participanți

Studiul a inclus 720 de pacienți supuși tiroidectomiei cu scop oncoplastic, dintre care 216 prin TOETVA și 504 prin MINET. Pentru reducerea erorilor de selecție, a fost utilizat un algoritm de potrivire pe scoruri de propensitate, rezultând două cohorte echilibrate de 210 pacienți fiecare.

Metodologie

• Intubație nazotraheală pentru TOETVA și orotraheală pentru MINET, ambele cu monitorizare neuromusculară și neuromonitorizare intraoperatorie (IONM).
• Control standardizat al durerii postoperatorii cu paracetamol și diclofenac.
• Evaluarea paratiroidelor prin autofluorescență în infraroșu și confirmare prin dozarea hormonului paratiroidian.
• Durerea postoperatorie a fost măsurată prin scala vizual-analogică (VAS) la trei intervale fixe, rezultatele fiind mediate pentru fiecare pacient.
• Evaluarea costurilor s-a făcut la 3 luni postoperator, incluzând cheltuieli chirurgicale și de spitalizare.

Rezultate

Caracteristici demografice

Pacienții TOETVA au fost, înainte de potrivire, mai tineri, cu indice de masă corporală mai mic și tumori dominante de dimensiuni mai reduse comparativ cu pacienții MINET. După potrivirea statistică, cele două grupuri au devenit comparabile.

Rezultate chirurgicale

• Timp operator: semnificativ mai mare pentru TOETVA (127,9 min vs 68,1 min; P < .001).
• Complicații: rate comparabile (TOETVA: 3,8% vs MINET: 6,2%; P = .26).
• Leziuni ale nervului recurent: similare între grupuri, dar alertele IONM au fost mai rare în TOETVA (1,6% vs 5,0%; P = .04).
• Paratiroide excizate accidental: mai frecvent în MINET (10,9% vs 4,7%; P < .001).
• Durerea postoperatorie: mai intensă la TOETVA (VAS 0,88 vs 0,38; P < .001).
• Cicatrici hipertrofice: observate la 2,86% dintre pacienții MINET, absența în TOETVA.
• Costuri: semnificativ mai ridicate pentru TOETVA (4680 USD vs 2734 USD; P < .001).

Rezultate histopatologice

• Incidența specimenelor fragmentate a fost mai mare în TOETVA (12,9% vs 3,8%; P = .001).
• Integritatea capsulei tumorale a fost afectată mai frecvent la TOETVA (3,3% vs 0,5%; P = .07), mai ales în cazul neoplasmelor foliculare.
• A fost raportată o incidență mai mare a tumorilor bine diferențiate cu potențial malign incert în grupul TOETVA (4,8% vs 1,4%; P = .049).

Interpretare

Rezultatele indică faptul că ambele tehnici sunt sigure, fără diferențe majore în ratele complicațiilor severe. TOETVA oferă avantajul vizualizării superioare și al lipsei cicatricii cervicale, dar implică un timp operator mai lung, o intensitate mai mare a durerii postoperatorii și costuri mai ridicate. În plus, fragilitatea specimenelor ridică probleme pentru evaluarea patologică, ceea ce poate influența deciziile de tratament ulterior.

Beneficiul TOETVA în protejarea paratiroidelor și reducerea alertelor IONM este contrabalansat de provocările legate de extracția specimenelor și de implicațiile asupra resurselor spitalicești. Utilizarea endoscopului cu vizualizare laterală și posterioară a permis o mai bună identificare a structurilor delicate, dar la costul prelungirii intervenției.

Concluzii

TOETVA reprezintă o alternativă sigură și estetic superioară MINET, dar cu timp operator mai lung, costuri mai mari și fragilizarea specimenelor care pot afecta evaluarea histopatologică. Alegerea tehnicii trebuie personalizată în funcție de caracteristicile pacientului și de prioritățile clinice, cosmetice și economice. Sunt necesare studii multicentrice prospective pentru a clarifica implicațiile pe termen lung privind siguranța, acuratețea diagnostică și sustenabilitatea economică a procedurii TOETVA.