Sensibilitatea la durere crește în sevrajul nicotinic: implicații pentru managementul durerii postoperatorii

Un studiu realizat la Fudan University Minhang Hospital și Shanghai Eastern Hepatobiliary Surgery Hospital și publicat în Journal of Neuroscience a analizat relația dintre sevrajul nicotinic preoperator și sensibilitatea crescută la durere, precum și necesarul analgezic postoperator. Cercetarea arată că întreruperea fumatului pe termen scurt este asociată cu modificări funcționale cerebrale care amplifică percepția durerii și cresc consumul de analgezice, în special opioide.
Fumatul este recunoscut ca factor de risc major pentru complicații perioperatorii, motiv pentru care renunțarea la nicotină înainte de intervențiile chirurgicale este frecvent recomandată. Totuși, date clinice anterioare au sugerat că fumătorii aflați în sevraj prezintă o sensibilitate crescută la durere și necesită doze mai mari de analgezice după intervenții chirurgicale.

Mecanismele biologice care stau la baza acestei hiperalgezii induse de sevrajul nicotinic au fost parțial elucidate în modele animale, unde s-au observat modificări în procesarea centrală a durerii. La om, dovezile neurobiologice directe au fost limitate, în special în ceea ce privește implicarea rețelelor corticale și subcorticale în modularea durerii în contextul abstinenței de la nicotină.

Despre studiu

Studiul a fost conceput ca o cohortă prospectivă și a inclus 60 de bărbați supuși unei intervenții de hepatectomie parțială, împărțiți în două grupuri:

• 30 de fumători abstinenți, aflați în sevraj nicotinic înainte de intervenția chirurgicală
• 30 de nefumători, utilizați ca grup de control

Pentru toți participanții au fost colectate date clinice detaliate, istoricul fumatului, măsurători ale sensibilității la durere și necesarul analgezic postoperator. Evaluarea neurobiologică a fost realizată prin imagistică prin rezonanță magnetică funcțională în stare de repaus, permițând analiza activității cerebrale spontane și a conectivității funcționale.

Analizele neuroimagistice au inclus:

• Amplitudinea fracționată a fluctuațiilor de joasă frecvență în intervalul 0,01–0,1 Hz
• Omogenitatea regională, ca marker al sincronizării locale a activității neuronale
• Conectivitatea funcțională între regiuni corticale implicate în procesarea durerii și în reglarea emoțională

Durata abstinenței de la nicotină și severitatea simptomelor de sevraj au fost analizate în relație cu pragul dureros și consumul de analgezice după intervenția chirurgicală.

Rezultate

Comparativ cu nefumătorii, fumătorii abstinenți au prezentat un prag dureros semnificativ mai scăzut și un necesar analgezic postoperator mai mare, cu o utilizare crescută a opioidelor.

La nivel cerebral, s-au observat modificări funcționale distincte:

• Reducerea activității în cortexul prefrontal ventromedial, regiune esențială pentru controlul cognitiv și emoțional al durerii
• Creșterea omogenității regionale în girusul occipital mijlociu stâng
• Scăderea conectivității funcționale între cortexul prefrontal ventromedial și girusul temporal mijlociu bilateral, precum și precuneusul

Pragul dureros preoperator a fost corelat pozitiv cu durata abstinenței, sugerând că sensibilitatea la durere crește în primele faze ale sevrajului și se poate normaliza odată cu prelungirea abstinenței. Această relație a fost mediată de activitatea cortexului calcarin și a cortexului cingulat posterior, regiuni implicate în integrarea senzorială și în rețelele de stare de repaus.

În mod distinct, necesarul analgezic postoperator și severitatea simptomelor de sevraj au fost asociate cu disfuncții ale cortexului prefrontal ventromedial și ale cortexului cingulat anterior, relație explicată integral de intensitatea simptomelor de sevraj nicotinic.

Un aspect important este faptul că efectele hiperalgezice au fost limitate la o fereastră temporală specifică a abstinenței, în concordanță cu date anterioare care sugerează revenirea sensibilității la durere la valori apropiate de normal după depășirea pragului de aproximativ trei luni de abstinență.

Implicații clinice și perspective

Autorii subliniază că rezultatele nu reprezintă un argument împotriva renunțării la fumat înainte de intervențiile chirurgicale. Dimpotrivă, studiul evidențiază necesitatea înțelegerii mecanismelor neurobiologice ale hiperalgeziei induse de sevraj, pentru a dezvolta strategii care să reducă dependența de opioide în perioada postoperatorie.

Cercetările în curs vizează:

• Identificarea unor analgezice postoperatorii mai eficiente decât opioidele la fumătorii abstinenți
• Evaluarea mecanismelor și eficacității terapiilor de substituție nicotinică preoperatorii

În ansamblu, studiul oferă dovezi solide că sevrajul nicotinic modifică activitatea cerebrală supraspinală, contribuind direct la creșterea sensibilității la durere și a necesarului analgezic. Aceste date deschid noi direcții pentru optimizarea managementului durerii la pacienții care renunță la fumat înainte de chirurgie.