Trăirile pozitive din adolescență pot influența sănătatea și starea de bine la maturitate

Un studiu realizat de Eric Kim și Renae Wilkinson de la Universitatea Harvard, împreună cu colegii lor, publicat în jurnalul PLOS Medicine, sugerează că adolescenții cu un nivel ridicat de afect pozitiv – experiența emoțiilor plăcute cum ar fi fericirea, bucuria, entuziasmul și calmul – ar putea avea rezultate mai bune în ceea ce privește sănătatea fizică și mentală în viața adultă. Cercetarea s-a bazat pe date colectate de la aproximativ 10.000 de adolescenți americani în clasele 7-12 (cu vârstele între aproximativ 15-18 ani) la mijlocul anilor '90, urmăriți până în etapa adultă.
Studiul a evaluat modul în care variațiile în trăirile pozitive pe parcursul unui an în adolescență s-au corelat cu sănătatea și comportamentele sănătoase în viața adultă, explorând 41 de efecte legate de sănătatea fizică, comportamentul sănătos, bunăstarea mentală și psihologică, precum și comportamentul prosocial. Rezultatele indică faptul că adolescenții cu creșteri mai mari în trăirile pozitive au înregistrat scoruri mai bune în mai multe categorii de rezultate, chiar și după ajustarea pentru variabile demografice și alte variabile care ar putea influența rezultatele. Impactul semnificativ a fost observat în sănătatea mintală, unde un nivel mai ridicat de emoții pozitive a fost asociat cu o probabilitate mai scăzută de ADD/ADHD, anxietate, depresie și stres.

Autorii studiului sugerează că intervențiile menite să îmbunătățească trăirile pozitive ar putea avea impacturi de durată până în etapa adultă. Cu toate acestea, subliniază limitările datelor autodeclarate și posibilitatea unor factori confundatori suplimentari neconsiderați. Ei adaugă că promovarea afectului pozitiv în timpul adolescenței, o fază critică pentru dobândirea de competențe de sănătate și stabilirea unor mentalități sănătoase, reprezintă un punct promițător de intervenție care ar putea îmbunătăți traiectoria sănătății și a bunăstării în viața adultă, susținând astfel apelurile unor organizații precum OECD, OMS și ONU pentru integrarea indicatorilor de bunăstare alături de cei economici în politicile publice.

sursa: Science Daily
Pexels.com