Utilizarea rețelelor sociale este asociată cu o dietă proastă la adolescenți

Studiul condus de Universitatea din Queensland a investigat relația dintre utilizarea rețelelor de socializare (în special forma ei excesivă și cea cu potențial de dependență) și comportamentele alimentare ale adolescenților din 41 de țări, pe un eșantion de peste 220.000 de participanți. Cercetarea pornește de la premisa că dieta în adolescență are un impact major asupra sănătății viitoare, iar social media poate influența atât pozitiv, cât și negativ obiceiurile alimentare.
O trăsătură importantă a studiului este distincția dintre utilizarea excesivă (contact online aproape permanent cu prietenii, familia sau cunoștințe) și utilizarea problematică (simptome de tip „dependență” precum pierderea controlului, nevoia de a fi permanent conectat, neglijarea altor activități sau conflicte cu cei din jur). Autorii au examinat modul în care fiecare tip de utilizare a rețelelor de socializare se asociază cu aportul de alimente sănătoase (fructe și legume) și nesănătoase (dulciuri, băuturi cu zahăr) și cu obiceiuri specifice precum frecvența mesei de dimineață (mic dejun).

Principalele rezultate:

• Dietă globală: Adolescenții care prezentau semne de utilizare problematică sau excesivă a rețelelor de socializare aveau șanse mai mari să aibă un regim alimentar per ansamblu mai slab (în special să consume dulciuri și băuturi cu zahăr în mod frecvent, în paralel cu evitarea micului dejun).
• Fructe și legume:  

• Utilizarea problematică a fost puternic legată de un aport mai scăzut de fructe și legume. Acest lucru ar putea fi pus pe seama stresului emoțional sau a impulsivității asociate cu o posibilă „dependență” de social media.  
• Utilizarea excesivă, deși asociată cu alte comportamente mai puțin sănătoase, a fost corelată în mod surprinzător cu un consum mai crescut de fructe și legume. Autorii sugerează că, pentru unii adolescenți, timpul petrecut online îi poate expune și la mesaje pozitive despre alimentația sănătoasă (de exemplu, rețete sau provocări de gătit împărtășite de prieteni ori influenceri), ducând la o creștere a aportului de alimente mai nutritive.

• Dulciuri și băuturi cu zahăr: Ambele tipuri de utilizare (atât cea excesivă, cât și cea problematică) au fost asociate cu un consum cotidian mai ridicat de alimente zaharoase. În plus, publicitatea și postările despre gustări hipercalorice pot fi mai pregnante pe platformele sociale, mai ales când adolescenții petrec mult timp în fața ecranelor.
• Micul dejun: Studiul a evidențiat legături puternice între utilizarea excesivă sau problematică a rețelelor și săritul peste micul dejun. Acest obicei poate fi rezultatul distragerii și presiunii timpului dimineața (când adolescenții preferă să stea conectați pe telefon), dar și al rutinei de somn întârziate cauzate de statul online până târziu.

• Diferențe pe sexe: Fetele care aveau un profil de utilizare problematică prezentau riscuri mai mari de a sări peste micul dejun și a consuma mai puține fructe și legume. În același timp, ambele sexe au raportat o creștere a consumului de dulciuri și băuturi îndulcite atunci când erau implicate într-o utilizare problematică a social media.

Concluzii și implicații:  

• Studiul scoate în evidență impactul complex pe care îl poate avea social media asupra dietei adolescenților: pe de o parte, oferă acces la conținut care încurajează un stil de viață sănătos, însă, pe de altă parte, expune frecvent la reclame și postări despre alimente hipercalorice.  
• În mod special, utilizarea problematică (cu caracteristici similare unei dependențe) pare a fi cea mai nocivă pentru comportamentele alimentare. Aici intervine și factorul emoțional: adesea, adolescenții afectați își pot găsi refugiul în gustări nesănătoase și pot omite mesele regulate, precum micul dejun.
• Autorii subliniază necesitatea colaborării între cercetători, platformele de social media și factorii de decizie, pentru a dezvolta strategii care să promoveze un consum alimentar echilibrat. O serie de măsuri (cum ar fi reglarea publicității agresive pentru alimente procesate și introducerea unor mesaje educative cu privire la nutriție) ar putea contribui la îmbunătățirea comportamentelor alimentare în rândul adolescenților.

Prin urmare, lucrarea evidențiază faptul că simpla atenție la durata petrecută pe rețelele de socializare nu este suficientă. Este crucial să înțelegem calitatea, conținutul și contextul utilizării, precum și eventualele simptome de dependență. Numai astfel pot fi elaborate intervenții mai eficiente pentru a sprijini adolescenții să adopte un stil de viață sănătos, bazat pe alegeri alimentare corecte și pe utilizarea responsabilă a platformelor online.