Vârsta biologică avansată este asociată cu un risc crescut de demență

Un studiu publicat pe 30 aprilie 2025 în revista Neurology, jurnalul oficial al American Academy of Neurology, sugerează că persoanele a căror vârstă biologică este mai mare decât vârsta lor cronologică prezintă un risc semnificativ mai mare de a dezvolta demență. Cercetarea, realizată de o echipă de la Universitatea Zhengzhou din China, aduce noi dovezi că îmbătrânirea biologică accelerată ar putea contribui la degenerarea cognitivă.

Context

Vârsta biologică reflectă starea reală de îmbătrânire a organismului și este calculată pe baza unor markeri fiziologici și biochimici, precum funcția pulmonară, tensiunea arterială, nivelurile de colesterol, volumul celular mediu și numărul leucocitelor. Acești biomarkeri oferă informații despre funcționarea sistemelor metabolice, imune, cardiovasculare și renale.

Spre deosebire de vârsta cronologică, care este determinată de data nașterii, vârsta biologică poate fi influențată de stilul de viață, inclusiv alimentație, activitate fizică și expunerea la factori de risc precum fumatul sau poluarea.

Despre studiu

Cercetătorii au analizat datele a 280.918 participanți din baza de date UK Biobank, cu o vârstă medie cronologică de 57 de ani la momentul inițial și fără diagnostic de demență. Participanții au fost urmăriți în medie timp de 14 ani, perioadă în care 4.770 persoane au fost diagnosticate cu demență.

Pentru evaluarea vârstei biologice, au fost utilizate două metode validate bazate pe markeri fiziologici și de laborator, inclusiv:

• Funcția pulmonară

• Tensiunea arterială

• Nivelul colesterolului

• Volumul mediu celular

• Numărul de leucocite

Aceste metode au permis estimarea gradului de îmbătrânire sistemică în raport cu vârsta reală a participanților.

Rezultate

Analiza a evidențiat următoarele constatări esențiale:

• Persoanele care au dezvoltat ulterior demență aveau, în medie, o vârstă cronologică de 65 de ani, dar o vârstă biologică de 55 de ani conform uneia dintre metodele utilizate, comparativ cu 45 de ani pentru persoanele care nu au dezvoltat demență.

• După ajustarea pentru factori precum vârsta, nivelul educațional și statutul de fumător, cei din cuartila cu cea mai avansată vârstă biologică au avut un risc cu 30% mai mare de a dezvolta demență, comparativ cu cei din grupul cu vârsta biologică cea mai scăzută.

• De asemenea, persoanele cu vârstă biologică accelerată au prezentat modificări structurale cerebrale asociate cu demența, precum scăderea volumului de substanță cenușie.

Cercetătorii notează că aceste schimbări structurale explică doar parțial asocierea observată, sugerând că îmbătrânirea biologică ar putea contribui la deteriorarea cognitivă prin mecanisme multiple care afectează structura creierului.

Concluzii

Acest studiu oferă noi dovezi privind legătura dintre îmbătrânirea accelerată a organismului și riscul de demență, subliniind importanța monitorizării vârstei biologice ca potențial instrument predictiv. Deși nu dovedește o relație de cauzalitate, asocierea observată este semnificativă din punct de vedere clinic și epidemiologic.

„Deși nu ne putem schimba vârsta cronologică, putem influența vârsta biologică prin factori de stil de viață precum alimentația și activitatea fizică”, afirmă autorul principal, dr. Yacong Bo.

Implicații pentru sănătatea publică

Având în vedere creșterea globală a prevalenței demenței, rezultatele acestui studiu sugerează că intervențiile preventive care vizează îmbunătățirea stării generale de sănătate metabolică și cardiovasculară ar putea contribui la reducerea riscului de demență.

Totodată, includerea evaluării vârstei biologice în screeningurile geriatrice ar putea oferi o oportunitate de identificare timpurie a persoanelor cu risc crescut.

Limitări

• Participanții la UK Biobank sunt, în general, mai sănătoși și mai conștienți de sănătate decât populația generală, ceea ce poate influența aplicabilitatea largă a rezultatelor.

• Estimarea retrospectivă a vârstei biologice se bazează pe modele statistice care pot suferi de limitări metodologice.