Aditivii alimentari specifici asociați cu mortalitate crescută

©

Autor:

Aditivii alimentari specifici asociați cu mortalitate crescută

Un studiu publicat în august 2025 în revista eClinicalMedicine, realizat de cercetători din Germania, a investigat dacă anumiți markeri ai ultra-procesării alimentare (MUPs – markers of ultra-processing) sunt asociați individual cu riscul de mortalitate, dincolo de legătura deja stabilită între consumul de alimente ultra-procesate și sănătatea precară. Studiul a analizat datele a peste 180.000 de adulți din cohorta UK Biobank și este primul care evaluează în mod sistematic impactul fiecărei clase de aditivi asupra mortalității generale.

Context

Alimentele ultra-procesate (UPFs) sunt definite ca produse alimentare intens industrializate, bogate în grăsimi, zahăr și sare, dar sărace în nutrienți esențiali precum fibre, proteine și vitamine. Aceste produse sunt promovate agresiv și consumate pe scară largă datorită comodității lor, înlocuind frecvent opțiuni alimentare mai sănătoase.

Conform sistemului NOVA de clasificare a alimentelor, UPFs fac parte din grupa 4, caracterizată prin prezența a cel puțin unui MUP — aditivi cosmetici (arome, îndulcitori, coloranți) sau ingrediente nenaturale (ex. uleiuri modificate, zahăr invertit).

Consumul de alimente ultra-procesate a crescut dramatic în ultimele decenii. În țări precum Regatul Unit și Statele Unite, acestea reprezintă peste 50% din aportul caloric zilnic, comparativ cu doar 10% în Italia. Studiile anterioare au asociat consistent consumul ridicat de UPFs cu obezitate, sindrom metabolic, diabet zaharat, afecțiuni cardiovasculare și mortalitate generală. Cu toate acestea, până în prezent nu existau date care să distingă riscul specific asociat fiecărui tip de aditiv.

Despre studiul actual

Metodologie

  • Cohorta: 186.744 participanți din UK Biobank, cu vârste între 40 și 75 de ani, selectați după excluderea celor cu date incomplete, raportări dietetice improbabile sau boli cronice preexistente (ex. diabet, tulburări de absorbție).

  • Evaluarea dietei: Fiecare participant a completat până la cinci chestionare de reamintire alimentară pe 24 de ore, între 2006 și 2010.

  • Estimarea consumului de UPFs și MUPs: Produsele raportate au fost corelate cu până la 10 produse comerciale din supermarketurile britanice. A fost analizată lista de ingrediente pentru 57 de markeri posibili ai ultra-procesării, grupați în 9 categorii. Dintre aceștia, 37 au fost identificați în cel puțin un produs.

  • Calculul expunerii: Pentru fiecare aliment s-a estimat un indice de probabilitate (MLI – Marker Likelihood Index) pentru prezența MUP-urilor. Aportul de UPFs și MUPs a fost exprimat ca procent din totalul aportului alimentar (%TFI – total food intake).

  • Date privind mortalitatea: Obținute din registrele naționale de sănătate, cu o perioadă medie de urmărire de 11 ani (până în decembrie 2022).

  • Analiză statistică: Modele Cox cu spline cubic penalizat, ajustate pentru factori multipli (vârstă, sex, indice de masă corporală, etnie, nivel educațional, fumat, tensiune arterială, activitate fizică, istoric psihiatric, venit, consum de alcool etc). S-au realizat analize de sensibilitate pentru a exclude biasurile.

Caracteristicile participanților

  • Vârstă medie: 58 ani

  • Sex: 57% femei

  • Aport mediu din UPFs: 20% din totalul alimentar zilnic

  • Număr total de decese: 10.203 în perioada de urmărire

Rezultate

Asociații generale

  • Consumul total de alimente ultra-procesate a fost asociat cu o mortalitate crescută. Riscul cel mai redus a fost identificat la un aport de 18% TFI. Peste această valoare, riscul de deces a crescut semnificativ.

  • Expunerea cumulativă la mai mulți MUPs a fost asociată cu risc mai mare de mortalitate, indicând un posibil efect aditiv al acestor compuși.

Asociații specifice ale MUPs cu mortalitatea

Cinci categorii de MUPs au fost asociate semnificativ cu riscul de mortalitate, în funcție de nivelul de consum:

  • Arome:

    • HR-nadir: 10% TFI

    • Comparativ: 40% vs 10% TFI → HR = 1,20

  • Potențiatori de aromă (ex. glutamat):

    • HR-nadir: 0% TFI

    • 2% vs 0% TFI → HR = 1,07

  • Coloranți:

    • HR-nadir: 3% TFI

    • 20% vs 3% TFI → HR = 1,24

  • Îndulcitori artificiali (ex. acesulfam, sucraloză):

    • HR-nadir: 0% TFI

    • 20% vs 0% TFI → HR = 1,14

  • Tipuri de zahăr (ex. fructoză, zahăr invertit):

    • HR-nadir: 4% TFI

    • 10% vs 4% TFI → HR = 1,10

Alte constatări notabile

  • 13 MUPs individuali au fost semnificativ corelați cu riscul de deces, inclusiv:

    • Potențiatori de aromă: glutamat, ribonucleotide

    • Îndulcitori: acesulfam, zaharina, sucraloză

    • Zahăruri: fructoză, zahăr invertit, lactoză, maltodextrină

    • Agenți tehnologici: agenți antiaglomeranți, agenți de întărire, agenți de îngroșare

  • Singurul aditiv asociat invers cu mortalitatea a fost agentul de gelifiere, posibil datorită conținutului de pectină.

  • Niciun efect semnificativ nu a fost identificat pentru alte categorii precum uleiuri modificate, surse proteice sau fibre.

  • Rezultatele s-au menținut stabile după excluderea participanților care au decedat în primii 2 ani de urmărire, reducând posibilitatea de cauzalitate inversă.

Concluzii

Acest studiu este prima analiză prospectivă care evaluează în mod sistematic legătura dintre consumul de aditivi specifici (MUPs) și riscul de mortalitate generală. Rezultatele susțin ideea că nu toate alimentele ultra-procesate sunt egale din punct de vedere al impactului asupra sănătății — anumiți aditivi, în special aromele, potențiatorii de aromă, îndulcitorii, coloranții și anumite zaharuri, pot contribui semnificativ la riscul crescut de mortalitate.

Implicații și perspective

  • Studiul oferă o nouă direcție pentru revizuirea ghidurilor alimentare naționale, care ar putea viza reducerea anumitor aditivi specifici și nu doar a întregii categorii de UPFs.

  • Este necesară replicarea acestor rezultate în alte cohorte și studierea mecanismelor prin care acești aditivi influențează procesele metabolice, microbiene și inflamatorii.

  • Se evidențiază potențialul unui sistem mai fin de clasificare a riscurilor alimentare, bazat pe compoziția exactă a ingredientelor, nu doar pe nivelul de procesare.


Data actualizare: 28-08-2025 | creare: 28-08-2025 | Vizite: 120
Bibliografie
Association of 37 markers of ultra-processing with all-cause mortality: a prospective cohort study in the UK Biobank. Krost, K.M., Eichner, G., Fasshauer, M., Eise, N.J. eClinicalMedicine (2025). DOI: 10.1016/j.eclinm.2025.103448, https://www.thelancet.com/journals/eclinm/article/PIIS2589-5370(25)00380-3/fulltext

Sursă imagine: https://www.freepik.com/free-vector/flat-design-food-manufacturing-illustration_28391492.htm
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!


Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Falimentul poate fi fatal după vârsta de 50 de ani
  • Mersul pe jos alert te poate ajuta să trăiești mai mult?
  • Mortalitatea în România
  •