Anticiparea bolii poate declanșa un răspuns imun real

Anticiparea bolii poate declanșa un răspuns imun real

©

Autor:

Anticiparea bolii poate declanșa un răspuns imun real

Un studiu publicat în revista Nature Neuroscience a investigat dacă anticiparea neurală a unui pericol infecÈ›ios virtual poate activa componente ale răspunsului imun în absenÈ›a unui contact real cu patogenul. Cercetătorii au testat dacă sistemul de spaÈ›iu peripersonal (SPP) uman poate anticipa o ameninÈ›are infecÈ›ioasă în realitate virtuală È™i poate activa celulele limfoide înnăscute, similare cu cele implicate în răspunsul la infecÈ›ii reale.
Speciile sociale au dezvoltat mecanisme comportamentale de evitare a bolilor infecÈ›ioase, inclusiv distanÈ›area socială. Sistemul nervos, în special reÈ›eaua fronto-parietală asociată spaÈ›iului peripersonal, joacă un rol central în anticiparea contactelor periculoase. La contactul efectiv cu un patogen, sistemul imun (prin componentele sale înnăscute È™i adaptative) devine activ. Însă nu se È™tia dacă anticiparea neurală poate activa în avans sistemul imun.

Despre studiu

ParticipanÈ›ii sănătoÈ™i au fost expuÈ™i în realitate virtuală la avataruri umane cu semne evidente de infecÈ›ie (infecÈ›ioase), neutre sau înfricoșătoare. ReacÈ›iile comportamentale, neuronale È™i imunologice au fost măsurate prin:

  • psihofizică È™i sarcini multisenzoriale;
  • electroencefalografie (EEG) È™i imagistică fMRI;
  • citometrie în flux È™i spectrometrie de masă pentru profilul limfocitelor È™i markerii neuro-imuni.

Rezultate

Anticiparea unei infecții virtuale activează sistemul SPP

ParticipanÈ›ii au răspuns mai rapid la stimuli tactili pe față atunci când un avatar infecÈ›ios se apropia, comparativ cu unul neutru sau înfricoșător. Efectul de facilitare multisenzorială (indice al activării SPP) s-a extins până la distanÈ›e mai mari în cazul avatarurilor infecÈ›ioase, sugerând o anticipare timpurie a unei amenințări infecÈ›ioase în spaÈ›iul apropiat de corp.

Răspunsuri neuronale diferențiate pentru infecții virtuale

EEG-ul a identificat diferenÈ›e în activarea parietală È™i premotorie între avataruri infecÈ›ioase È™i neutre, mai ales la distanÈ›e mari. fMRI a arătat activări specifice în cortexul somatosenzitiv, insula anterioară, cortexul premotor È™i girusul frontal mijlociu – componente ale reÈ›elei de saliență È™i ale sistemului SPP – atunci când era prezent un avatar infecÈ›ios la distanță.

Stimulii infecÈ›ioÈ™i modifică funcÈ›ia celulelor limfoide înnăscute

Expunerea la avataruri infecÈ›ioase a crescut frecvenÈ›a È™i activarea ILC comparabil cu un vaccin gripal real. PCA a confirmat că această activare nu a fost observată pentru avatarurile neutre sau înfricoșătoare. Subseturile ILC1, ILC2 È™i ILCP au fost toate implicate, sugerând o mobilizare sistemică precoce a efectoarelor înnăscute.

Rețelele cerebrale proiectează anticiparea infecției spre hipotalamus

Modelările DCM au arătat că anticiparea infecÈ›iei modula conectivitatea dintre hipotalamus È™i regiunile frontale È™i senzoriale. Aceste căi ar putea reprezenta puntea dintre semnalizarea neurală È™i activarea imunității înnăscute prin axa hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenală.

Modelare computațională a răspunsului neuro-imun

Un model de reÈ›ea neuronală cu un singur strat ascuns a prezis cu 71% acurateÈ›e activarea ILC pe baza nivelelor de hormoni HPA, eicosanoizi È™i factori neuroinflamatori. Zona de „hotspot” imun prezisă s-a regăsit semnificativ mai frecvent în cohorta infecÈ›ioasă.

Concluzii

Studiul arată că anticiparea contactului cu o infecție virtuală activează un lanț neuro-imun specific care implică:

  • sistemul de spaÈ›iu peripersonal;
  • reÈ›eaua de saliență cerebrală È™i hipotalamusul;
  • activarea celulelor limfoide înnăscute, independent de contactul real cu patogenul.


Aceste rezultate sugerează că sistemul imun poate reacÈ›iona anticipativ la pericole infecÈ›ioase percepute vizual, fără contact fizic. Asemenea unui detector de fum biologic, sistemul nostru este calibrat pentru a evita întârzierile în răspuns, chiar cu riscul unor „alarme false”.

Limite ale studiului

  • Studiul este explorator, neexistând lucrări anterioare privind declanÈ™area imunității prin infecÈ›ii simulate în VR.
  • Au fost analizate doar răspunsuri la un singur vaccin È™i la o populaÈ›ie tânără, deci generalizabilitatea este limitată.
  • PercepÈ›ia de dezgust nu a putut fi complet separată de percepÈ›ia infecÈ›iozității, deÈ™i s-au făcut ajustări pentru acest factor.

Implicații

Acest studiu deschide o direcÈ›ie nouă în cercetarea neuro-imunologiei comportamentale, demonstrând că percepÈ›ia amenințării infecÈ›ioase este suficientă pentru pregătirea sistemului imun. Realitatea virtuală poate deveni un instrument valoros în explorarea relaÈ›iilor creier–sistem imun È™i în proiectarea intervenÈ›iilor comportamentale sau terapeutice.


Data actualizare: 04-08-2025 | creare: 04-08-2025 | Vizite: 182
Bibliografie
Trabanelli, S., Akselrod, M., Fellrath, J., et al. (2025). Neural anticipation of virtual infection triggers an immune response. Nature Neuroscience. doi: https://doi.org/10.1038/s41593-025-02008-y https://www.nature.com/articles/s41593-025-02008-y

Image by stockking on Freepik
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune: