Designul tijei femurale și riscul de fractură periprotetică precoce după artroplastia totală de șold

Un amplu studiu realizat în Japonia și publicat în Bone & Joint Journal în octombrie 2025 a investigat dacă designul tijei femurale influențează riscul de fractură periprotetică precoce după artroplastia totală de șold (THA) realizată prin abord anterior direct (DAA). Cercetătorii au comparat două tipuri de tije femurale necimentate: flat-tapered wedge și colarizate, complet acoperite cu hidroxiapatită (HA), analizând peste 4.500 de cazuri consecutive efectuate de același chirurg între 2009 și 2023.

Context

Fractura femurală periprotetică postoperatorie (POPFF) reprezintă una dintre cele mai severe complicații ale artroplastiei totale de șold, asociată cu o mortalitate de până la 15% în primul an și 47% la zece ani după intervenție. Pe lângă morbiditatea ridicată, impactul economic este semnificativ, costurile anuale depășind 5,8 milioane £ în unele sisteme de sănătate.

Numeroși factori influențează riscul de POPFF, printre care vârsta, sexul, morfologia femurală și osteoporoza. Totuși, designul tijei femurale este un element controlabil de către chirurg. Tijei femurale necimentate îi lipsește stabilitatea imediată oferită de ciment, aceasta bazându-se pe fixarea prin presiune (press-fit) și ulterior pe integrarea osoasă biologică – proces ce durează 4–6 săptămâni. Astfel, geometria și tratamentul de suprafață al tijei devin esențiale în prevenirea fracturilor precoce.

Studii anterioare au arătat că tijei cu geometrie rectangulară, rugozitate crescută sau cu colțuri proeminente pot genera concentrații mari de stres cortical, crescând riscul de fractură. În schimb, acoperirea completă cu hidroxiapatită și prezența unui colar la baza tijei pot îmbunătăți stabilitatea inițială și distribuția uniformă a încărcărilor osoase. Cercetări biomecanice au demonstrat că tijei colarizate reduc micromișcările între componentă și os și cresc semnificativ rezistența la forțele de torsiune și compresie.

Despre studiul actual

Studiul japonez a avut un design retrospectiv comparativ, incluzând 4.511 artroplastii primare de șold realizate prin abord anterior direct (DAA) de același chirurg, între august 2009 și iunie 2023.

• 1.842 de cazuri au primit tije flat-tapered wedge

• 2.669 de cazuri au primit tije colarizate complet acoperite cu HA

Pentru a elimina influența factorilor de confuzie, cercetătorii au aplicat matching pe scor de propensiune (1:1), generând 1.804 perechi de pacienți comparabile ca vârstă, sex, indice de masă corporală, diagnostic și tip de intervenție.

Toate procedurile au fost efectuate sub anestezie generală, fără masă de tracțiune, iar pacienții au început mersul cu sprijin complet din prima zi postoperator. Urmărirea clinică și radiologică s-a realizat la 3, 6 și 12 săptămâni și ulterior anual.

Definiții operaționale:

• Fractură periprotetică intraoperatorie (IOPFF) – detectată în timpul intervenției sau pe radiografiile imediate postoperatorii.

• Fractură periprotetică postoperatorie precoce (POPFF) – apărută în primele 90 de zile după intervenție, neobservată intraoperator.

Analiza statistică a fost efectuată cu software-ul EZR v1.64, considerând semnificativ p < 0.05.

Rezultate

După ajustarea statistică, incidența POPFF precoce a fost semnificativ mai mică în grupul cu tije colarizate complet acoperite cu HA (0,11%; 2 cazuri din 1.804) comparativ cu tije flat-tapered wedge (0,72%; 13 cazuri din 1.804) – p = 0,007.

Totuși, incidența fracturilor intraoperatorii (IOPFF) a fost mai mare în grupul colarizat (3,49%; 63 cazuri) față de cel flat-tapered wedge (2,00%; 36 cazuri) – p = 0,008.

Caracteristicile fracturilor POPFF (n = 15):

• Vârsta medie: 67 ani (interval 54–82)

• Sex feminin: 80% din cazuri (n = 12)

• Timp median până la fractură: 10 zile

• Fără mecanism traumatic evident: 73% dintre cazuri

• Clasificare Vancouver:

  • Tip A(G): 2 cazuri

  • Tip A(L): 1 caz

  • Tip B1: 33% (5 cazuri)

  • Tip B2: 47% (7 cazuri)

• Tratament:

  • 33% – conservator

  • 53% – osteosinteză

  • 13% – revizie protetică

Majoritatea fracturilor (80%) au determinat imposibilitatea sprijinului, iar simptomele frecvente au fost durerea inghinală (53%) și durerea femurală (47%).

Discuție și interpretare

Rezultatele indică faptul că tijele colarizate complet acoperite cu hidroxiapatită reduc semnificativ riscul de fractură periprotetică precoce, probabil printr-o stabilitate inițială crescută și o distribuție mai uniformă a sarcinilor. Trei factori-cheie explică această performanță:

• Colarul tijei acționează ca un punct de sprijin mecanic care limitează micromișcările inițiale și previne migrarea componentului, reducând riscul de fractură în perioada de osseointegrare.

• Fixarea prin compactarea osului spongios, specifică acestor tije, creează o zonă de compresie între component și corticală, ceea ce îmbunătățește transmiterea sarcinii și scade stresul local.

• Geometria dublu conică (double wedge) oferă o distribuție tridimensională a forțelor, spre deosebire de designul unghiular plat al tijei flat-tapered wedge, care concentrează stresul în plan mediolateral.

Deși tijei colarizate au avut o rată mai mare de fracturi intraoperatorii, acestea par să confere o protecție postoperatorie superioară. Creșterea IOPFF ar putea fi explicată prin tehnica de broșare prin compactare, care păstrează mai mult os spongios, dar generează stresuri circulare mai mari în timpul impactării.

Studiul mai subliniază că unele fracturi considerate „postoperatorii” pot fi, în realitate, fracturi intraoperatorii oculte nedepistate, un fenomen raportat anterior în până la 11,5% din cazuri.

Concluzii

Acest studiu, unul dintre cele mai ample de până acum asupra fracturilor periprotetice în artroplastia totală de șold prin abord anterior direct, a demonstrat că:

• Incidența fracturilor periprotetice precoce (POPFF) este semnificativ mai mică cu tije colarizate complet acoperite cu hidroxiapatită (0,11%) comparativ cu cele flat-tapered wedge (0,72%).

• Incidența fracturilor intraoperatorii (IOPFF) este, totuși, mai mare cu tije colarizate (3,49% vs. 2,00%).

Aceste rezultate sugerează că designul tijei femurale are un rol esențial în prevenirea fracturilor periprotetice timpurii. Pentru pacienții cu risc crescut – vârstnici, femei, cu osteoporoză sau morfologie femurală fragilă – tijele colarizate complet acoperite cu hidroxiapatită pot reprezenta o opțiune mai sigură, oferind o stabilitate inițială sporită și un profil biomecanic favorabil.