Asociația Americană a Inimii recomandă 2 porții de pește pe săptămână pentru sănătatea cardiovasculară

Mai precis, Asociația Americană a Inimii recomandă un aport săptămânal a două porții de pește care nu a fost preparat prin prăjire, a câte 100 g fiecare, preferabil pește gras – somon, macrou, hering, păstrăv de captură, sardine sau tuna alb – care constituie o sursă veritabilă de acizi grași esențiali Omega-3.
Experții subliniază rolurile benefice ale acizilor grași polinesaturați din dietă asupra valorilor trigliceridelor, electrofiziologiei cardiace, a funcției endoteliale și posibil asupra presiunii arteriale și inflamației, deși dovezile ce sugerează aceste asocieri sunt mult mai limitate în privința surselor dietetice comparativ cu acizii grași polinesaturați din suplimente nutriționale.
Suplimentele cu acizi grași Omega-3 și reducerea riscului cardiovascular
Mercurul din pește vs. acizi grași esențiali. Riscuri vs. beneficii
Un alt subiect de interes în cazul consumului de pește îl constituie contaminarea cu mercur, care se găsește inevitabil în alimentele de origine marină, cu preponderență în peștii de dimensiuni mari: rechin, pește spadă, Lopholatilus chamaeleonticeps/ tilefish, scrumbie/King mackerel, ton gras, marlin și peștele pion roșu.În timp ce contaminarea cu mercur poate fi asociată cu simptome neurologice severe la nou-născuți, potrivit datelor științifice existente contaminarea cu mercur nu ar avea efecte negative asupra riscului cardiovascular la adulți.
Se consideră că beneficiile consumului regulat de pește depășește riscurile asociate contaminării cu mercur, în special dacă se respectă recomandările experților de a consuma speciile de pește cu un conținut redus de mercur și să fie alternate speciile între ele, sursele de procurare de captură sau crescătorie, respectiv să se respecte cantitățile indicate pentru un consum sigur.
Trebuie menționat în ceea ce privește peștele de crescătorie faptul că aportul de acizi grași polinesaturați ar putea fi mai mic comparativ cu cel de captură. De asemenea, consumatorii trebuie să fie atenți ca fermele să asigure sisteme de creștere „sustenabile și care să protejeze mediul”.
În cazul suplimentelor din ulei de pește, AHA nu recomandă utilizarea acestora la populația generală pentru a preveni bolile cardiovasculare, lipsindîn acest moment datele științifice solide care să susțină aportul lor în reducerea riscului cardiovascular.
Lucrurile stau însă ușor diferit în cazul prevenției secundare și terțiare, existând studii puternice care sugerează rolul suplimentelor din ulei de pește în reducerea mortalității cardiovasculare la pacienții care au suferit recent un infarct miocardic, respectiv scăderea mortalității și a internărilor la pacienții cu insuficiență cardiacă.
Suplimentele de Omega-3 sint benefice după infarct miocardic, dar nu și pentru populația generală
Sursa: Medscape Medical News
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- Mestecatul temeinic al alimentelor poate ajuta la prevenirea creșterii în greutate
- Publicitatea la alimente tip junk food, asociată cu excesul caloric la adolescenți
- Obiceiurile alimentare sănătoase pot fi „învățate”, cred cercetătorii
- Riscul crescut de apariție a bolilor cardiace din carnea roșie poate proveni din răspunsul microbilor intestinali la digestie
- Os de peste blocat in gat de 2 luni!
- Peste la bebe
- Care sunt pestii slabi?
- SOMONUL-de la ce varsta poate fi introdus in alimentatie?
- Infarct miocardic