Cafeina și alte substanțe din dietă pot influența rezistența bacteriilor la antibiotice

În septembrie 2025, o echipă de cercetători de la Universitățile din Tübingen și Würzburg a publicat în revista PLOS Biology un studiu ce arată că ingrediente banale din dieta zilnică, precum cafeina, pot modifica sensibilitatea bacteriilor la antibiotice. Rezultatele sugerează că interacțiunile dintre compuși alimentari și microorganisme pot avea un rol semnificativ în eficiența tratamentelor antimicrobiene.

Context

Rezistența la antibiotice reprezintă una dintre cele mai mari provocări ale medicinei moderne. Până acum, studiile s-au concentrat în principal pe mecanismele clasice de rezistență, precum acumularea de mutații sau transferul de gene rezistente. Totuși, în ultimii ani a câștigat atenție conceptul de rezistență de nivel scăzut, determinată nu de gene specifice, ci de adaptări de mediu și reglaje fine ale expresiei bacteriene. Acest tip de rezistență poate influența subtil eficiența antibioticelor, chiar și în lipsa unui mecanism genetic evident.

Despre studiul actual

Echipa condusă de Ana Rita Brochado a efectuat un screening sistematic pentru a examina modul în care 94 de substanțe diferite — incluzând antibiotice, medicamente utilizate în clinică și ingrediente alimentare — influențează bacteriile Escherichia coli.

Cercetătorii s-au concentrat asupra:

• Regulatorilor genetici care coordonează răspunsul bacterian la stimuli chimici.

• Proteinelor de transport din membrana bacteriană, care acționează ca pori și pompe, controlând fluxul substanțelor ce intră și ies din celulă.

În cadrul experimentelor, s-a demonstrat că E. coli utilizează cascade de reglare complexe pentru a răspunde la stimuli din mediu. De exemplu, cafeina activează regulatorul genetic Rob, care ulterior modifică expresia mai multor proteine de transport, reducând astfel pătrunderea unor antibiotice în bacterie.

Un efect notabil a fost observat asupra ciprofloxacinei, antibiotic din clasa fluorochinolonelor, a cărui eficiență a fost diminuată în prezența cafeinei. Autorii descriu acest fenomen ca o „interacțiune antagonică” între cafeină și antibioticul testat.

De remarcat, efectul nu a fost replicat la Salmonella enterica, o specie bacteriană înrudită cu E. coli. Această diferență sugerează că mecanismele de transport și căile de reglare variază semnificativ chiar și între specii apropiate.

Rezultate

Principalele concluzii ale studiului pot fi sintetizate astfel:

• Mai multe substanțe comune din mediu și dietă pot influența expresia genelor bacteriene și a proteinelor de transport.

• Cafeina reduce absorbția ciprofloxacinei în celulele de E. coli prin activarea regulatorului Rob și modificarea pompelor de transport.

• Efectul este specific speciei bacteriene, fiind detectat la E. coli, dar nu și la Salmonella enterica.

• Aceste descoperiri ilustrează un mecanism de rezistență de nivel scăzut, diferit de cel clasic bazat pe mutații sau gene de rezistență.

Profesorul Karla Pollmann, președintele Universității din Tübingen, a subliniat relevanța practică a acestui tip de cercetare fundamentală: consumul zilnic de alimente și băuturi poate influența subtil eficiența tratamentelor antibiotice, aspect ce ar trebui luat în considerare în viitor pentru optimizarea terapiilor.

Concluzii și implicații

Acest studiu oferă o perspectivă nouă asupra interacțiunilor dintre dietă și tratamentele antimicrobiene. Rezultatele ar putea avea implicații clinice importante, precum:

• reconsiderarea combinațiilor de antibiotice și substanțe alimentare consumate în timpul terapiei,

• identificarea unor factori de mediu care pot slăbi efectul antibioticelor,

• dezvoltarea de noi strategii terapeutice care să țină cont de influența dietei asupra bacteriilor patogene.

Astfel, chiar și un element aparent banal, cum este cafeaua zilnică, poate deveni un factor cu impact asupra eficienței medicamentelor antimicrobiene.