Ce trebuie să știi despre cheagurile de sânge

Autor: Treteanu Andreea-Ramona, student medicină

Coagularea sângelui reprezintă un proces fiziologic indispensabil pentru menținerea homeostaziei organismului în cazul apariției unor hemoragii mai mult sau mai puțin importante. În momentul lezării unui vas de sânge, trombocitele și proteinele plasmatice aderă la locul leziunii și inițiază formarea unui cheag împiedicând pierderea excesivă de sânge. În mod normal, organismul este capabil să dizolve singur aceste cheaguri după repararea leziunii. Totuși, există situații în care cheagurile formate nu pot fi dizolvate sau acestea se formează în lipsa unei leziuni, iar mobilizarea lor în torentul sanguin spre diferite țesuturi și organe poate avea consecințe extrem de grave, amenințătoare de viață.

Cheagurile de sânge nu fac discriminări de vârstă, sex, rasă, stare de sănătate, însă acestea pot fi prevenite ori tratate în siguranță, dacă prezentarea la medic este promptă. Potrivit statisticilor, în medie, pe continentul american se înregistrează un deces la fiecare 6 minute din cauza cheagurilor de sânge. (1)

Tipuri de cheaguri

Cheagurile de sânge se pot forma în artere sau în vene, cele două tipuri având caracteristici aparte:

1. Cheagurile arteriale

Cheagurile arteriale blochează fluxul de sânge prin artera în care s-au format și, în consecință, determină hipoxia unor țesuturi sau organe. Din acest motiv, acest tip de cheag necesită tratament de urgență și cauzează simptome cu debut imediat obstrucției. Apariția unui cheag de sânge în artere poartă denumirea de embolie arterială.

Cheagurile de sânge formate la nivelul arterelor pot asocia următoarele simptome:

diminuarea/absența pulsului în braț/picior;
durere locală;
paliditatea tegumentului în braț/picior;
slăbiciune;
eroziuni sau ulcere ale pielii;
scăderea temperaturii în zona afectată;
deteriorarea/necroza tegumentului din jurul arterei afectate sau apariția de vezicule;
paralizie. (4)

2. Cheagurile venoase

Formarea cheagurilor de sânge la nivelul sistemului venos poartă denumirea de embolie venoasă. Spre deosebire de cheagurile arteriale, acestea se pot forma lent, în timp, fără simptomatologie sugestivă, dar pot avea consecințe amenințătoare de viață. Simptomele unui cheag venos pot include:

edeme;
durere sau sensibilitate crescută la atingere;
eritem sau paloarea pielii;
crampe;
creșterea locală a temperaturii.

Cea mai gravă cauză de apariție a cheagurilor venoase este tromboza venoasă profundă, ce presupune formarea de cheaguri la nivelul venelor majore ale corpului. Cel mai frecvent, acestea se formează la nivelul membrelor inferioare, dar odată mobilizare de fluxul sanguin, cheagurile pot migra și obstrucționa teritorii a căror hipoxie produce efecte ireversibile sau pot fi chiar fatale (creier, plămâni). (4)

Cauze de formare și factori de risc:

Există numeroase cauze ce determină formarea cheagurilor de sânge, acestea fiind variabile în funcție de tipul de cheag format.

De cele mai multe ori, cheagurile din sistemul arterial se formează în contextul aterosclerozei, prin instabilitatea plăcii de aterom, ruperea acesteia și formarea locală de trombi.

Spre deosebire de cheagurile arteriale, cele formate în sistemul venos prezintă o varietate crescută de cauze, precum:

imobilizare de lungă durată/permanentă și lipsa mișcării;
fracturi osoase;
obezitate;
afecțiuni autoimune;
terapia hormonală, anticoncepționale;
tulburări ereditare cu afectarea procesului de coagulare;
leziuni ale zonei în care se formează cheagul.

De asemenea, formarea cheagurilor de sânge poate fi accelerată de următorii factori de risc:

vârsta peste 60 de ani;
anumite tipuri de cancer;
intervenții chirurgicale majore;
istoric familial de cheaguri de sânge;
boli cronice inflamatorii;
diabet;
tensiune arterială crescută;
nivel seric ridicat de colesterol;
fumat;
sarcină;
spitalizare de lungă durată. (1, 2, 4)

De ce sarcina este un factor de risc important pentru formarea cheagurilor de sânge?

În timpul sarcinii, sângele mamei se coagulează mai ușor decât în mod normal cu scopul de a preveni pierderile masive de sânge în timpul parturiției. De asemenea, în fazele avansate ale sarcinii, uterul mărit de volum exercită presiune pe vasele de sânge din jurul pelvisului, determinând scăderea întoarcerii venoase a sângelui de la nivelul membrelor inferioare. În plus, la toate aceste modificări fiziologice din timpul sarcinii, se pot adăuga factori de risc suplimentari, precum afecțiuni genetice sau cronice care favorizează statusul procoagulant al gravidei. (1)

Semne și simptome

Există câteva semne și simptome care sugerează formarea unor cheaguri de sânge în diverse segmente ale corpului, iar recunoașterea acestora poate conduce la evitarea unor evenimente fatale. Aceste semne și simptome diferă în funcție de localizarea cheagului de sânge, însă, în unele cazuri, acestea pot lipsi în totalitate.

1. Simptomele unui cheag de sânge la nivelul membrelor superioare/inferioare (tromboză venoasă profundă – TVP):

edeme locale;
creșterea locală a temperaturii tegumentului;
modificarea locală a culorii pielii (înroșire sau paliditate);
durere sau sensibilitate crescută în absența unei cauze vătămătoare.

2. Simptomele unui cheag de sânge la nivelul toracelui (inimă și plămâni):

dispnee (dificultate în respirație);
durere în piept accentuată de respirație sau de clinostatism (poziție culcată);
palpitații;
iradierea durerii la nivelul membrelor superioare (în special cel stâng), spatelui, gâtului, mandibulei;
hemoptizie (tuse cu sânge).

Prezența unui cheag de sânge la nivel pulmonar este o urgență medicală. Dacă prezentați aceste simptome, adresați-vă cât de curând posibil medicului.

3. Simptomele unui cheag de sânge la nivel abdominal:

greață;
vărsături;
durere abdominală severă;
acumulare de lichid în abdomen (lichid de ascită);
balonare;
scaun sangvinolent;
diaree.

4. Simptomele unui cheag de sânge la nivel cerebral:

Prezența cheagurilor de sânge la nivel cerebral este, de asemenea, o urgență medicală. Simptomatologia variază în funcție de teritoriul cerebral afectat și poate asocia:

pierderea stării de conștiență;
paralizii pe teritorii mai mult sau mai puțin extinse;
dificultate în vorbire;
dificultăți de vedere;
absența mimicii faciale;
pierderea echilibrului;
afectări ale mersului;
dureri severe, bruște de cap;
amețeală, etc. (1, 2, 4)

Prevenirea formării cheagurilor de sânge

Cheagurile de sânge pot fi prevenite, în general, prin controlul factorilor de risc atunci când aceștia sunt prezenți. Astfel, pentru evitarea formării de cheaguri se recomandă:

menținerea greutății corporale în limite normale;
evitarea sedentarismului;
renunțarea la fumat;
evitarea consumului excesiv de alcool (poate produce deshidratări severe);
atenția la simptomele caracteristice cheagurilor de sânge și adresabilitatea promptă la medic atunci când acestea sunt prezente;
efort fizic regulat (de exemplu: mersul pe jos);
menținerea unei stări optime de hidratare;
utilizarea ciorapilor de zbor în călătoriile lungi;
ridicarea de pe scaun la fiecare 2-3 ore și desfășurarea unor plimbări scurte (în cazul persoanelor cu loc de muncă la birou sau în cazul șoferilor care se deplasează pe distanțe mari);
monitorizarea atentă a afecțiunilor cardiace diagnosticate anterior, care reprezintă factori de risc pentru formarea de cheaguri (de exemplu: fibrilația atrială);
informarea medicului despre posibile afecțiuni care predispun la formarea de cheaguri cunoscute de pacient înaintea efectuării unei intervenții chirurgicale. (1, 2, 6)

Copiii pot face cheaguri de sânge?

Formarea de cheaguri de sânge la copii este posibilă, fiind mult mai frecventă la copiii spitalizați, din cauza lipsei de mișcare, a anumitor medicamente sau a deteriorării sistemului venos din cauza cateterelor intravenoase. De asemenea, există afecțiuni moștenite genetic care reprezintă factori de risc pentru formarea de cheaguri indiferent de vârsta pacientului, cum ar fi:

trombofilia;
sindromul May-Thurner;
sindromul Paget-Schroetter. (4)

Complicații

Cheagurile de sânge nediagnosticate și netratate pot avea consecințe extrem de grave, fiind amenințătoare de viață. Acestea pot fi mobilizate de fluxul sanguin și astfel pot migra în diferite teritorii vasculare, împiedicând alimentarea cu sânge oxigenat a unor organe indispensabile vieții. Cele mai cunoscute astfel de situații sunt: embolismul pulmonar, infarctul miocardic acut și accidentul vascular cerebral.

Tratament

Tratamentul variază în funcție de localizarea cheagului de sânge, în prezent, fiind disponibile următoarele metode terapeutice:

Administrarea de anticoagulante – medicamente care împiedică formarea de noi cheaguri și creșterea în dimensiuni a celor deja formate;
Administrarea de trombolitice – medicamente capabile să dizolve cheagurile;
Trombectomie – îndepărtarea unui cheag pe cale chirurgicală;
Tromboliza prin cateterizare – procedură prin care un cateter este introdus și direcționat către cheagul de sânge, unde eliberează substanțe capabile să îl dizolve. (2, 3)

Printre cele mai comune anticoagulante prescrise pacienților cu risc de a dezvolta cheaguri de sânge se numără:

Apixaban (Eliquis);
Heparină;
Warfarină;
Dabigatran (Pradaxa);
Edoxaban;
Rivaroxaban. (1, 5)

Data actualizare: 06-02-2023 | creare: 06-02-2023 | Vizite: 1192

Bibliografie

1. Înțelegerea cheagurilor de sânge, link: https://www.cdc.gov/ncbddd/dvt/understanding-blood-clots-infographic.html
2. Cheaguri de sânge, link: https://www.hematology.org/education/patients/blood-clots
3. Informații despre cheagurile de sânge: riscuri, simptome și prevenție, link: https://www.stoptheclot.org/about-clots/blood-clot-info/
4. Cum să îți dai seama dacă ai un cheag de sânge, link: https://www.healthline.com/health/how-to-tell-if-you-have-a-blood-clot
5. Cheaguri de sânge, link: https://www.webmd.com/dvt/blood-clots
6. Cheaguri de sânge, link: https://www.nhs.uk/conditions/blood-clots/

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Managementul trombembolismului pulmonar acut

Trombembolismul pulmonar acut (TEP) reprezintă o condiție medicală cu un tablou clinic extrem de diversificat, c...

E normal să simți cum îți bate inima?

Senzația că îți simți propriile bătăi ale inimii, cunoscută medical sub numele de palpitații, este o exper...

6 semne că ai putea avea o afecțiune vasculară. Când ar trebui să consulți un medic?

Afecțiunile vasculare includ un spectru larg de boli care afectează sistemul circulator – fie că este vorba de...

Verificarea inimii - analize, teste și investigații inimă (explicații rezultate)
Despre EKG (electrocardiograma, ECG) - ce ne poate arăta și când este indicat să o facem
Palpitații - când ar trebui să-ți faci griji?
Arterele carotide îngroșate - explicații

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:

Tromboza portala hepatica

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:

Noul dispozitiv care distruge cheagurile de sânge mortale

Cercetătorii australieni au dezvoltat o capsulă de dimensiuni nanometrice care poate fi administrată pacientului...

Studiile sugerează că tratamentul cu Abelacimab este eficient împotriva cheagurilor de sânge

Un nou studiu realizat de către Universitatea McMaster şi publicat în New England Journal of Medicine, sugereaz�...

O nouă strategie imagistică neinvazivă care poate detecta cheaguri de sânge din organism

Cercetătorii americani au dezvoltat și testat un agent de contrast țintit care poate detecta cheaguri de sâ...

COVID-19 este asociat cu cheaguri de sânge la nivelul membrelor inferioare, care pot pune viața în pericol

Un studiu oferă noi perspective asupra riscului crescut de cheaguri de sânge la femei

Legătura dintre riscul genetic de formare a cheagurilor de sânge și utilizarea pilulelor contraceptive

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:

Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.

intră pe forum