Coma de lungă durată - evoluție și șansele de recuperare

Coma este reprezentată de pierderea pierderea conștienței bolnavului și neresponsibilitatea acestuia, indiferent de stimulii puternici p ecare îi aplicăm asupra lui. Coma este o stare patologică din care bolnavul nu poate fi trezit.

Cauzele care duc la instalarea comei sunt numeroase și pot fi reprezentate de diferite afecțiuni metabolice sau structurale.

Coma este diagnosticată pe baza examinării clinice a bolnavului, iar cauzele care au dus la instalarea comei nu pot fi identificate clinic, ci doar prin intermediul unor investigații paraclinice (imagistice și de laborator).

Tratamentul administrat în cazul bolnavilor comatoși presupune stabilizarea acestora și terapie specifică pentru combaterea factorului etiologic.

Coma de lungă durată poate fi cuprinsă în luni sau chiar în ani de zile și necesită tratament adjuvant care constă în exerciții de mobilizare pasivă a membrelor superioare și inferioare, alimentație parenterală și prevenirea apariției escarelor de decubit.

Șansele de recuperare a unui bolnav aflat în comă prelungită sunt destul de reduse și depind de factorul etiologic și de starea de sănătate anterioară a bolnavului. Care sunt cauzele care pot duce la apariția unei come de lungă durată? Care sunt tipurile de comă și șansele de recuperare specifice fiecăruia? Cum se manifestă un bolnav aflat în comă îndelungată și care sunt șansele lui de recuperare? Care este prognosticul unei come de lungă durată? În cadrul acestui articol am decis să abordăm acest subiect și să dăm un răspuns fiecărei din aceste întrebări. [1], [2], [3]

Care sunt cauzele care pot duce la instalarea unei come de lungă durată?

Factorii etiologici care pot duce la instalarea comei de lungă durată sunt reprezentați de următoarele aspecte patologice:

Traumatismele cranio-cerebrale
Ruptura unui anevrism cerebral
Hemoragia subarahnoidiană cu formarea secundară a unui hematom local
Hidrocefalia acută
Abcesul cerebral
Tumorile cerebrale
Infarctul sau hemoragia segmentelor superioare ale trunchiului cerebral
Infecțiile cerebrale (encefalita, meningita, sepsisul)
Vasculitele sistemului nervos central
Hipotermia
Intoxicația cu droguri sau alte tipuri de toxine (monoxid de carbon, alcool metilic, barbiturice, opioide, alcool etilic)
Diferite boli metabolice (precum coma hepatică, hiponatremia, cetoacidoza diabetică, hipoxia, uremia, hipoglicemia). [1], [2], [3]

Care sunt tipurile de comă și sansele de recuperare specifice fiecăreia?

Din punct de vedere al factorului cauzator care a dus la instalarea stării comatoase putem aminti următoarele tipuri de comă:

Coma din cadrul leziunilor cerebrale anoxice, secundară privării de oxigen a creierului. În majoritatea cazurilor, lipsa îndelungată de oxigen poate duce la moertea celulelor cerebrale (a neuronilor); în acest context funcția cardiacă, pulmonară și celelalte funcții ale organismului uman pot fi restabilite, funcția cerebrală însă niciodată, bolnavul aflându-se permanent într-o stare vegetativă. Coma apărută în cadrul leziunilor cerebrale anoxice poate evlua timp îndelungat, însă șansele de recuperare a bolnavului sunt nule.
Coma instalată în cadrul encefalopatiei toxic-metabolice. Această formă particulară de comă poate apărea în cazul intoxicațiilor sau în cazul evoluției nefavorabile a unor afecțiuni metabolice cronice (precum cetoacidoza diabetică sau coma diabetică hiperosmolară apărute în evoluția diabetului zaharat). Coma instalată în cazul encefalopatiei toxic-metabolice poate evolua timp îndelungat, însă șansele de recuperare a bolnavilor depind foarte mult de rapiditatea diagnosticării și administrării tratamentului corespunzător. De cele mai multe ori însă, coma îndelungată apărută în acest context, se asociază unui pronostic rezervat, șansele de recuperare ale acestor bolnavi fiind extrem de reduse.
Starea vegetativă prelungită. Această formă particulară de comă este caracterizată printr-o stare de inconștiență majoră. Bolnavul în cauză nu conștientizează starea și locul în care se află și nu este capabil să efectueze mișcări voluntare. Starea vegetativă persistentă poate evolua în timp spre o comă conștientă dar fără funcționarea emisferelor cerebrale superioare. În acest context, persoana respiră singură, sistemul cardio-respirator funcționează autonom, iar ciclurile somn-veghe sunt prezente. Specialiștii din domeniu susțin faptul că șansele de recuperare, în urma evoluției îndelungate a unei stări vegetative prelungite, sunt foarte mici. În practica medicală însă, au fost descrise și cazuri de bolnavi care s-au trezit dintr-o astfel de stare, cu recuperare integrală a tuturor funcțiilor cerebrale. Revenirea dintr-o astfel de comă depinde, în mare măsură, de factorul declanșator și de starea de sănătate anterioară a bolnavului în cauză.
Sindromul „încuiat” este o formă particulară de afectare cerebrală, rar întâlnită în practica medicală, caracterizată printr-o paralizie totală a bolnavului în cauză, cu păstrarea mobilității oculare. Bolnavul își păstrează starea de conștiență, funcția cerebrală este păstrată în întregime, însă lipsește mobilitatea. Deși sindromul încuiat nu este asemănător stărilor de comă, care sunt caracterizate prin pierderea conștienței, în numeroase cărți de specialitate sindromul încuiat este încadrat în categoria stărilor comatoase.
Moartea cerebrală se caracterizează prin distrugerea în totalitate a țesutului cerebral, cu încetarea ireversibilă a funcției cerebrale. Bolnavii aflați în moarte cerebrală nu au nicio șansă de recuperare. [1], [2], [3]

Cum se manifestă un bolnav aflat în comă îndelungată și care sunt șansele lui de recuperare?

Scala Glasgow este un criteriu de evaluare a gradului d eprofunzime a comei. Prin intermediul scalei Glasgow este elaborat un scor numeric al profunzimii comei, în vederea aprecierii severității acesteia.

Calcularea scorului Glasgow se realizează prin evaluarea reacției verbale, oculare și motorii a bolnavului comatos și presupune însumarea celor trei punctaje. La persoanele sănătoase, scorul Glasgow este de 15 puncte. Un scor Glasgow aflat sub 8 indică instalarea comei. Un scor Glasgow de 3 indică areactivitate completă, bolnavul aflat în acest stadiu de comă fiind irecuperabil.

Un scor Glasgow de 8 definește coma de gradul I,
scorul Glasgow de 7 sau 6 definește coma de gradul II.
Scorul Glasgow de 5 sau 4 definește coma de gradul III, iar
scorul Glasgow de 3 definește coma de gradul IV sau depășită.

Bolnavii aflați mult timp (mai mult de o lună) în comă de gradul III sau IV prezintă șanse foarte reduse de recuperare, aproape nule.

Bolnavii aflați în comă de grad III sau IV nu deschid ochii sau prezintă reacție oculară doar la aplicarea unui stimul dureros, nu vorbesc sau emit sunete incomprehensibile, iar din punct de vedere al mobilității sunt areactivi. [1], [2], [3]

Care este prognosticul unei come de lungă durată?

Prognosticul diferitelor tipuri de stări comatoase variază foarte mult în funcție de boala determinantă (dacă poate fi tratată sau nu), în funcție de starea de sănătate anterioară a bolnavului respectiv și în funcție de durata de evoluție a comei. Leziunile cerebrale severe care au dus la instalarea comei, însoțite de moartea țesutului cerebral, prezintă un pronostic nefavorabil, recuperarea bolnavului în cauză fiind imposibilă.

Comele apărute în cazul diferitelor tipuri de intoxicații (precum intoxicația cu monoxid de carbon, etc.) prezintă un pronostic favorabil și sunt asociate unor șanse mari de recuperare, dacă afecțiunea este dagnosticată precoce și dacă tratamentul corespunzător este administrat rapid.

Majoritatea tipurilor de come durează cel mult câteva săptămâni. Stările comatoase care persistă mai mult de câteva săptămâni și chiar depășesc o lună sau două luni de zile, indică faptul că bolnavul se află într-o stare vegetativă permanentă, iar șansele de recuperare a acestuia sunt foarte mici, mai ales atunci când coma depășește un an. [1], [2], [3]

Concluzii

Este foarte dificil pentru un medic să afle dacă bolnavul său, aflat în comă de o lungă perioadă de timp, își va mai reveni și dacă da, dacă acesta va rămâne cu sechele neurologice sau nu. Din acest motiv, oamenii de știință de la Institutul Național pentru Sănătate și Cercetare de la Centrul Spitalicesc Universitar din Toulouse, Franța, au identificat un mod prin care medicii neurologi pot obține informații prețioase referitoare la prognosticul stării comatoase a bolnavului lor.

Pentru a afla care este starea reală în care se află un bolnav aflat în comă, cât timp va sta acest bolnav în comă și dacă se va mai trezi, se recomandă efectuarea rezonanței magnetice nucleare a creierului. Un BMN cerebral are drept scop explorarea emisferelor cerebrale a bolnavilor comatoși și examinarea activității lor cerebrale. În această direcție, cercetătorii francezi au examinat comunicarea creierului cu structurile cerebrale învecinate și cortexul postero-median.

Concluziile acestor cercetări realizate de către oamenii de știință francezi sunt acelea că fiecare bolnav aflat în comă prezintă o lipsă de comnunicare între cortexul postero-median și cel frontal median.

Atunci când conexiunea electrică dintre cele două structuri este integră, bolnavul comatos are șanse mari de a-și reveni din comă, funcțiile sale cerebrale fiind neafectate.
În cazul în care conexiunea electric dintre cortexul postero-median și cel frontal median este lezată, bolnavul comatos prezintă șanse reduse de a-și reveni din comă în următoarele trei luni, cu recuperare completă a funcțiilor cerebrale.

Astfel, comunicarea electrică dintre cortexul postero-median și cel frontal median este factorul decisiv în evoluția unui bolnav aflat în comă.
Lipsa unei conexiuni electrice între cele două structuri nervoase se asociază unui pronostic nefavorabil, bolnavul aflându-se într-o stare vegetativă permanentă cu inconștiență, în majoritatea cazurilor fără șanse de recuperare. [1], [2], [3]

Data actualizare: 17-07-2019 | creare: 17-07-2019 | Vizite: 48716

Bibliografie

1. Long-lasting coma, link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4264788/
2. Long lasting coma, link: https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S1388245714005628
3. What you need to know about coma, link: https://www.medicalnewstoday.com/articles/173655.php

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Mișcări involuntare ale corpului - ce ar putea fi

Mișcările involuntare și incontrolabile ale corpului, apărute pe fondul unei anomalii a activității musculare...

Tremurături apărute din senin - cauze posibile

Un tremor reprezintă o mișcare musculară involuntară și incontrolabilă ce poate apărea pe o parte a corpului...

De ce apar durerile de cap (migrenele)?

Durerile de cap, cunoscute și sub denumirile de migrene sau cefalee( în funcție de intensitatea manifestărilor)...

Lovitura la cap - ghid (ce să faci, evaluare gravitate)
Tratamentul cu melatonină este eficient în insomnie?
Ce se întamplă cu corpul tău când dormi
Simptome de ADHD la copil (cum recunoști un posibil ADHD)

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:

Un test care ar putea indica dacă un pacient își va reveni din comă în mai puțin de un an sau nu

Când o persoană se află în comă, familia și cei apropiați așteaptă indicii privind momentul în care cel �...

Telemedicina ar putea facilita monitorizarea pacienților aflați în comă

Îngrijirea și supravegherea medicală a pacienților aflați în comă în unitățile de terapie intensivă sunt...

Scala de comă Glasgow

Scala de comă Glasgow este un instrumenet prin care se poate stabili și monitoriza nivelul de conștiență al un...

Tratamentul si ingrijirea unei persoane in coma

Noi dovezi de activitate cerebrală asemănătoare stării de conștiență în apropierea morții

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:

Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.

intră pe forum