Consumul matern de canabis este legat de risc crescut de probleme comportamentale la copii

Tulburările de comportament perturbator (TCP), cum sunt tulburarea opoziționist-provocatoare (TOP) și tulburarea de conduită (TC), reprezintă unele dintre cele mai frecvente diagnostice psihiatrice la copii și adolescenți. Cercetările sugerează că, pe lângă factori genetici, factorii de mediu - printre care se numără și consumul de canabis al mamei (în timpul sarcinii și după naștere) - pot contribui la apariția tulburărilor de comportament disruptiv. În paralel, tot mai multe studii arată că tulburarea de consum de canabis (TCC) este în creștere la femei, inclusiv la gravide, constituind o reală îngrijorare de sănătate publică.
Autorii și-au propus să investigheze asocierea dintre tulburarea de consum de canabis a mamei (diagnosticată în spital) în perioada antenatală (sarcină) și postnatală (până la 1 an de la naștere), și riscul de dezvoltare a tulburărilor de comportament perturbator la copii. Studiile precedente au oferit rezultate neconcludente și, în general, au folosit eșantioane reduse, date auto-raportate (existând riscul de sub-raportare), ori măsurători de tip scale subiective în locul unor diagnostice clinice standardizate. Prin urmare, există necesitatea unor investigații mai robuste, cu informații obiective despre consumul de canabis și despre diagnosticarea copiilor.

Metodologie

Date și populație:

Au fost folosite date administrative din New South Wales (NSW), Australia, pentru nașterile între ianuarie 2003 - decembrie 2005. Astfel, s-au creat legături (data linkage) între:

• Perinatal Data Collection (PDC) - informații despre nașteri,
• Admitted Patients Data Collection (APDC) și
• Mental Health Ambulatory data collection (MH-AMB-DC) - pentru diagnostice psihiatrice și consum de substanțe.

Expunere:

Diagnosticul de tulburare de consum de canabis (TCC) al mamei, identificat prin coduri ICD-10-AM (F12.0 - F12.9):

• TCC antenatal: diagnostic înregistrat între data concepției și data nașterii.
• TCC postnatal: diagnostic în primele 12 luni de viață ale copilului.

Variabilă de interes:

Prezența la copil a unui diagnostic clinic de TCP (tulburare opoziționist-provocatoare F91.3 sau tulburare de conduită F91.x), identificate din spitale (APDC) și secții de ambulatoriu (MH-AMB-DC).

Covariabile:

Au fost incluse multiple covariate (ex. statut socio-economic, internări psihiatrice ale mamei, alte tulburări de consum (tutun, alcool, opioide, stimulante), condiții obstetricale și neonatale - prematuritate, greutate mică la naștere etc.) pentru a reduce posibila părtinire.

Analiză statistică:

Modele GLM cu log-binomial regression pentru estimarea riscurilor relative (RR) și a intervalelor de încredere de 95%. S-au ajustat succesiv:

• Model 1: asocieri brute,
• Model 2: ajustat pentru covariate precum vârsta mamei, statut socio-economic, alți factori medicali/psihiatrici,
• Model 3: Model 2 + ajustare suplimentară pentru fumatul mamei în sarcină.

Rezultate

Eșantion și prevalențe

• Eșantion final: 222.604 cupluri mamă-copil.
• În total, 1.319 mame (0,59%) au avut TCC antenatal, iar 281 mame (0,13%) au avut TCC postnatal.
• 1.003 copii (0,45%) au fost diagnosticați cu TCP. Dintre aceștia, 3,4% erau expuși la TCC antenatal al mamei, iar 0,8% la TCC postnatal.

Asocieri dintre TCC matern și TCP la copii

• TCC antenatal → o creștere de peste 3,5 ori a riscului de TCP la copil (RR ajustat ~ 3,56 - 3,69).
• TCC postnatal → de asemenea, creștere de aproximativ 3 ori a riscului de TCP (RR ~ 2,95 - 3,20).
• TCC perinatal (cumulat antenatal/postnatal) → ~3,55 - 3,66 riscul de TCP.  
• => Efectele rămân semnificative chiar și după ajustări ample (inclusiv pentru fumatul mamei și alte consumuri de substanțe).

Alte observații

• S-au observat efecte similare și pentru alte tulburări de consum la mamă (opioide, alcool etc.), însă asocierea cu TCC pare mai puternică.
• Nu s-a descoperit că factorii neonatal (ex. prematuritate, greutate mică) ar modifica substanțial raportul de risc (nu au explicat integral asocierile găsite).

Discuții și interpretări

• Consistență cu alte studii: Rezultatele concordă cu anumite studii care evidențiază legături între expunerea la canabis și probleme comportamentale la copii (ex., externalizare, agresivitate, TOP, TC). Unele cercetări anterioare au avut rezultate nule sau inconsistente, însă deseori au fost limitate de eșantioane mici, date auto-raportate, ajustări insuficiente etc.
• Mecanisme posibile: THCannabinol ar putea traversa placenta și laptele matern, având potențialul de a perturba neurodezvoltarea (de ex. conexiunile cerebrale, receptori dopaminergici), ceea ce poate declanșa probleme de conduită. Totodată, există și ipoteza factorilor genetici/comportamentali asociați familiei.
• Implicare practică: Datele sugerează că expunerea la TCC matern ar putea fi un factor de risc independent pentru TCP la copii, subliniind necesitatea intervențiilor de prevenție (screening și consiliere) la femeile însărcinate și lăuze cu dependență de canabis. Acest lucru poate reduce riscul pe termen lung de probleme comportamentale la copii.

Limite ale studiului

• Restricții la nivel de spital: Doar cazurile de TCC suficient de severe pentru a necesita spitalizare/externare (pentru mame) și diagnosticare formală (pentru copii).  
• Paternitatea neexplorată: Lipsesc informații despre consumul de substanțe și starea psihică la tată, care pot influența comportamentul copilului.  
• Subtipurile de TCP: Din cauza numărului relativ mic de cazuri, nu s-a putut distinge clar între TC și TOP.  
• Factori genetici și de mediu nedeclarați: Pot exista factori familiari poligenetici asociați și altor comportamente.

Concluzie

Acest studiu cu date administrative ample din Australia arată că tulburarea de consum de canabis a mamei (diagnosticată în perioada antenatală și/sau postnatală) este puternic asociată cu creșterea riscului de tulburări de comportament disruptiv la copii, de peste trei ori față de neexpuși, indiferent de ajustările pentru alte substanțe și confunderi majore. Aceste descoperiri sugerează necesitatea unor eforturi sporite de screening precoce al consumului de canabis la gravide și a intervențiilor de susținere pentru a reduce riscurile pentru descendenți. Totodată, sunt indicate noi cercetări (inclusiv metodologii care să elimine factorii familiari genetici) pentru a confirma aceste asocieri și a înțelege procesele cauzale subiacente.