Cum influențează genetica preferințele copiilor pentru gustări

Elie Chamoun a investigat în ce măsură variantele genetice asociate receptorilor pentru gust influențează preferințele pentru gustul dulce, sensibilitatea la gustul specific al grăsimilor și aversiunea pentru gustul amar al vegetalelor cu frunze verzi, alegerile alimentelor pentru gustări la preșcolari.

La studiu au participat 50 de copii de vârstă preșcolară:

• după monitorizarea dietei zilnice s-a constatat că o treime din aportul caloric provenea din gustări,
• după analiza salivei pentru determinarea profilului genetic al gustului s-a remarcat că 80% dintre preșcolari purtau cel puțin un genotip cu risc asociat alegerilor nesănătoase pentru gustare.

Rezultatele studiului au fost publicate în jurnalul științific Nutrients.

„Copiii obișnuiesc să consume acum un număr mai important de calorii din gustări de aceea identificarea tiparului după care aceștia aleg alimentele ce urmează a fi consumate în cadrul gustărilor și inclusiv rolul geneticii în acest proces, este esențail pentru a înțelege mai bine factorii ce contribuie la „epidemia” de obezitate în copilărie,” afirmă Elie Chamoun.

Preferința pentru gustul dulce se materializa la copii sub forma gustărilor dulci și implicit un aport semnificativ mai crescut de calorii provenite din zaharuri. De asemenea, s-a observat că aceștia consumat aceste gustări după-amiază, cel mai probabil cînd ajungeau acasă și accesul la astfel de alimnte dulci era mult mai facil.

Copiii cu genotip asociat sensibilității pentru gustul specific al grăsimilor preferau gustările cu o densitate calorică ridicată, unui gram de grăsime fiindu-i atribuite 9 calorii, în comparație cu carbohidrații și proteinele care contribuie doar cu 4 calorii per gram.

Iar nu în cele din urmă, copiii cu variante genice asociate aversiunii pentru gustul amar al vegetalelor consumau de asemenea gustări bogate în calorii. Evitând legumele cu un conținut caloric modest, acestea sunt înlocuite cu variante de gustare nesănătoase și dense energetic.

Deși predispoziția genetică nu poate fi contestată, la formarea preferințelor alimentare participă numeroși alți factori cum ar fi modelul parental, accesul la gustări nesănătoase, respectiv expunerea la opțiuni alimentare sănătoase pentru gustare, care modelează comportamentul alimentar la copil, respectiv la viitorul adult.

 
Sursa: Medical Xpress