Detectarea precoce a dezechilibrelor posturale ar putea preveni căderile amenințătoare de viață la vârstnici

Căderile sunt una dintre cele mai mari amenințări la adresa sănătății persoanelor în vârstă, afectând aproximativ o treime dintre cei peste 65 de ani în fiecare an. Aceste evenimente nu doar că provoacă leziuni și pierderea autonomiei, ci pot duce și la deces. În Statele Unite, costurile asociate îngrijirii medicale pentru victimele căderilor se ridică la miliarde de dolari anual. Deși îmbătrânirea este inevitabilă, căderile ar putea fi prevenite – dacă dezechilibrele subtile ale mersului sunt detectate din timp.

Pornind de la această ipoteză, Jiaen Wu și colegii săi de la Stanford University au realizat un studiu inovator, publicat pe 23 mai 2025, care demonstrează că modificările fine ale mersului unei persoane adulte sănătoase pot anticipa riscul de cădere în viitor, cu o acuratețe de peste 86%.

Context

De obicei, medicii analizează mersul pacienților doar după apariția problemelor de mobilitate. Însă Wu și echipa sa propun o abordare diferită: urmărirea modului în care oamenii merg de-a lungul vieții adulte ar putea furniza un sistem de avertizare timpurie, înainte ca dezechilibrele să se manifeste periculos.

Despre studiu

Designul experimentului

• Participanți: 10 voluntari sănătoși, cu vârste între 24 și 31 de ani

• Setare: mers pe bandă rulantă cu viteză constantă (1,25 m/s), purtând hamuri cu marcatori reflectorizanți, monitorizați de 11 camere de mișcare

• Etape:

  • Mers normal

  • Mers îngreunat prin:

    • orteze la gleznă

    • măști oculare care blochează vederea

    • jeturi pneumatice care afectează echilibrul

Parametri analizați

• Variația lățimii pasului

• Variația timpului dintre pași

• Predicția poziției piciorului la pasul următor

• Deplasarea laterală a centrului de greutate

• Răspunsul la pierderi bruşte de echilibru, prin tragerea bruscă a hamului

Rezultate

Ce măsuri prezic cel mai bine dezechilibrul?

Doar 3 din cele 6 măsuri testate au prezis eficient dezechilibrul indus:

• Variația lățimii pasului

• Variația temporală a pașilor

• Poziționarea picioarelor

Fiecare dintre aceste măsuri a fost peste 86% eficientă în anticiparea pierderii echilibrului atunci când participanții au fost expuși la obstacole.

„Am vrut să vedem dacă putem detecta dezechilibrele înainte ca cineva să cadă efectiv. Răspunsul este da – iar datele despre mersul normal sunt surprinzător de informative”, a declarat Jiaen Wu, autor principal.

Răspunsul la perturbare

• Deși cercetătorii au testat recuperarea după dezechilibru (prin tragerea hamului), aceste date suplimentare nu au îmbunătățit semnificativ acuratețea predicției.

• Așadar, monitorizarea mersului obișnuit este suficientă pentru a identifica persoanele la risc.

Individual vs. medie de grup

• Compararea mersului propriu al unei persoane înainte și după îngreunare a fost mai precisă decât compararea cu media grupului.

• Asta sugerează că monitorizarea personalizată a mersului în timp este esențială, în locul evaluărilor unice standardizate.

Concluzii

Implicații clinice și de sănătate publică

• Evaluarea mersului ar putea deveni o componentă preventivă a evaluărilor de rutină la adulți, înainte de instalarea vârstei înaintate

• Implementarea unui astfel de sistem ar putea:

  • Reduce semnificativ numărul căderilor

  • Scădea costurile medicale

  • Salva vieți

„Acest studiu ne arată că nu trebuie să așteptăm până când cineva cade ca să detectăm un dezechilibru. Putem interveni mult mai devreme”, conchide Wu.

Perspective

• Este nevoie de studii suplimentare pe populații mai largi și mai diverse pentru validarea acestor metode.

• Potențiale aplicații viitoare includ:

  • Senzori purtabili de monitorizare a mersului în timp real

  • Integrarea datelor de mers în dosarele medicale electronice

  • Programe de inteligență artificială care să analizeze tiparele individuale de mers