Dieta pentru un sistem imunitar puternic

©

Autor:

Dieta pentru un sistem imunitar puternic

Sistemul imunitar reprezintă totalitatea organelor, celulelor și a factorilor umorali care protejează organismul de agenții patogeni cu care acesta vine în contact permanent (microbi, virusuri și fungi). Sistemul imunitar este răspândit în tot organismul și este activ mereu, neutralizând non-stop agenții patogeni la care un individ este expus. Acesta are capacitatea de a diferenția structurile self (proprii organismului) de structurile non-self (străine organismului) prin mecanisme complexe. [1]

Tipuri de imunitate

Există două tipuri de imunitate:

  • Imunitatea înnăscută - este imunitatea cu care ne naștem și care este prima ce se activează când în organism pătrunde un antigen. Fagocitele sunt principalele elemente figurate care au rol în imunitatea înnăscută fiind atrase prin chemotaxie de elementele străine pătrunse în organism, înglobându-le în masa lor citoplasmatică și neutralizându-le, fenomen numit fagocitoză. Celulele imunității dobândite sunt reprezentate de fagocite (macrofage, monocite), neutrofile, celule dendritice, mastocite, eozinofile, etc.
  • Imunitatea dobândită - imunitatea care se formează după naștere în urma expunerii la diverși agenți patogeni, sistemul imunitar având capacitatea de memorizare a acestor antigene, la o expunere ulterioară fiind capabil să le distrugă pe baza unor proteine specifice numite anticorpi. [3] Celulele imunității dobândite sunt limfocitele T (specializate în recunoașterea și memorarea antigenului) și limfocitele B (responsabile de secreția de anticorpi).


Rolul dietei în imunitate

În primul rând, o dietă echilibrată și adaptată nevoilor fiecărei persone este esențială pentru buna funcționare a tuturor celulelor și sistemelor de organe, inclusiv a sistemului imunitar. Trebuie subliniat faptul că, de multe ori se folosește greșit sintagma „creșterea sistemului imunitar”, acest lucru nefiind posibil. Un sistem imunitar „crescut” este patologic și trebuie tratat de urgență cu imunosupresoare. Sistemul imunitar nu trebuie să fie nici mai mult, nici mai puțin decât echilibrat. Este adevărat că dieta poate influența capacitatea de apărare a organismului, deci o dietă defectuoasă ne poate afecta sistemul imunitar. Unii micronutrienți și macronutrienți sunt direct implicați în imunitate, cum ar fi aminoacidul arginină care este necesar generării de oxid nitric de către macrofage sau vitamina A și zincul care sunt esențiali în diviziunea celulară a elementelor figurate ale imunității. De asemenea, există și micronutrienți care, administrați în exces și fără a fi nevoie, pot influența negativ funcțiile sistemului imunitar-fierul administrat în cantități mari în malarie crește riscul de mortalitate. [4]

Dieta trebuie adaptată din punct de vedere nutritiv și energetic nevoilor fiecărei persoane. O dietă echilibrată aduce în organism, în primul rând, macronutrienții necesari-proteine, glucide, lipide. Cele mai importante nutrimente pentru imunitate sunt proteinele deoarece anticorpii sintetizați de limfocitele B sunt gama-globuline, adică au structură proteică, ceea ce înseamnă că un aport suficient de proteine ne va asigura sursa necesării formării anticorpilor.

De asemenea, dieta trebuie să asigure și aportul corespunzător de micronutrienți, aceștia găsindu-se în principal în fructe și legume. S-a evidențiat o legătură strânsă între vitaminele C, D, E, A, B6, B12, zinc, cupru, seleniu, fier și imunitate.

Fibrele au și ele un rol fundamental în alimentația pentru un sistem imunitar puternic prin faptul că ele asigură hrana necesară bacteriilor benefice din flora de fermentație a colonului.

În concluzie, o dietă corespunzătoare din punct de vedere nutritiv (aport echilibrat de micronutrienți și macronutrienți) și energetic ajută organismul să facă față stresului oxidativ, reduce starea de inflamație sistemică și susține sănătatea sistemului imunitar. [5]

Legătura dintre tubul digestiv și imunitate

Relația dintre tractul gastrointestinal și sistemul imunitar este foarte strânsă, fiind asigurată de două componente: flora microbiană din intestinul gros și țesutul limfoid asociat mucoaselor (GALT).

Flora microbiană din colon

Există un mecanism foarte complex prin care sistemul imunitar face diferența între structurile care trebuie neutralizate și cele care nu. Este bine cunoscut faptul că microbiomul intestinal are numeroase beneficii pentru menținerea sănătății organismului uman, inclusiv pentru menținerea homeostaziei sistemului imunitar. Așadar, dereglări ale microbiomului intestinal poate conduce, în timp, la disfuncții ale sistemului imunitar sau chiar la boli autoimune.

Microbiomul intestinal este alcătuit din totalitatea speciilor bacteriene care se găsesc pe mucoasa intestinală, numărul acestor bacterii fiind de aproximativ 10 ori mai mare decât cel al celulelor organismului uman.

Studiile arată că sistemul imunitar și microbiomul intestinal sunt interconectate, fiecare din ele susținând funcția celuilalt. De exemplu, se pare că microbiota intestinală are rolul de a „instrui” limfocitele T, făcându-le să diferențieze structurile proprii de cele străine ale organismului. La rândul său, sistemul imunitar acționează în favoarea microbiomului, permițându-i colonizarea cu diverse bacterii.

Există situații când acest echilibru al microbiomului este distrus (administrare de antibiotice, intervenții chirurgicale, chimioterapie), acest lucru având efecte nocive asupra sistemului imunitar, crescând astfel predispoziția pacientului de a contracta diverse infecții. [6]

Țesutul limfoid asociat mucoaselor (GALT)

Țesutul limfoid asociat mucoaselor reprezintă totalitatea structurilor limfoide care se găsesc în peretele tubului digestiv (plăcile Peyer, apendicele vermiform, foliculi limfoizi izolați). GALT este în strânsă corelație cu microbiomul intestinal, deoarece sistemul imunitar trebuie să reacționeze în mod corespunzător față de bacteriile din intestin, neutralizând doar acele bacterii nocive corpului uman.

Suplimentele alimentare și imunitatea

Suplimentele alimentare sunt forme farmaceutice care conțin diverse vitamine și minerale ce au drept scop completarea aportului de micronutrienți din dieta unei persoane. Este important de subliniat faptul că suplimentele alimentare nu înlocuiesc o dietă echilibrată, deși de cele mai multe ori așa se întâmplă. Suplimentele trebuie administrate doar la recomandarea medicului și doar în cazul unor carențe nutriționale, altfel ele nu au niciun efect. A lua suplimente alimentare în exces, chiar dacă dieta este una corectă, este greșit și poate conduce la hipervitaminoze.

Legătura dintre suplimentele alimentare și imunitate este evidentă în cazul carențelor de vitamina C, A, zinc sau seleniu, situație în care suplimentele pot restabili dezechilibrele din organism.

Este important de reținut că administrarea suplimentelor fără un scop bine întemeiat este dăunătoare organismului și nu va „crește” imunitatea. [7]

Rolul alăptării în imunitatea copilului

Tractul gastrointestinal al fătului este steril, acesta începând a se coloniza cu bacterii în momentul nașterii când ia contact cu diverși agenți patogeni din mediul înconjurător.

Fătul preia o serie de anticorpi de la mamă în ultimele trei luni de sarcină, anticorpi care traversează placenta, acest fenomen numindu-se imunitate pasivă.

Laptele matern este o sursă excelentă de anticorpi și substanțe bactericide cum ar fi lactoferina și imunglobulinele A. Alăptarea la sân a copilului este o modalitate foarte bună de a-i întări sistemul imunitar deoarece prin laptele matern se transferă nu numai anticorpi, ci și limfovite de tip B și T, precum și citokine și factori de creștere. În concluzie, copilul capătă o imunitate pasivă de bună calitate în fața a numeroși agenți patogeni. [8]


Data actualizare: 22-11-2021 | creare: 22-11-2021 | Vizite: 289
Bibliografie
1. The Immune System, link: https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/the-immune-system
2. What are the organs of the immune system?, link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK279395/
3. The Immune System, link: https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/the-immune-system
4. Diet and Immune Function, link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6723551/
5. How and why does diet influence immune function?, link: https://www.medicalnewstoday.com/articles/how-and-why-does-diet-influence-immune-function#Adverse-effects-of-unhealthy-diets
6. The role of gut microbiota in immune homeostasis and autoimmunity, link:https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3337124/
7. What You Need to Know Dietary Supplements, link:https://ods.od.nih.gov/factsheets/WYNTK-Consumer/
8. Breastfeeding provides passive and likely long-lasting active immunity, link: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/9892025/
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Top 10 alimente pentru stimularea imunităţii
  • Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum
     
     
     
    Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
    Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.