Diferenţele mutaţiilor somatice dintre specii lămuresc procesul de îmbătrânire
MutaÅ£iile somatice ce apar în celule sănătoase crec riscul de cancer ÅŸi se pare că pot contribui ÅŸi la procesul de îmbătrânire.
Rata mutaÅ£iilor somatice precursoare cancerului pare să fie corelată cu greutatea corporală conform unei ipoteze mai vechi. Până în prezent studiul acestor mutaÅ£ii în Å£esuturi normale a fost o adevărată provocare, întrucât detecÅ£ia lor în celule singulare sau clone restrânse era dificilă. EvoluÅ£ia tehnologică a depăşit însă acest impas.
Recent, în revista Nature a apărut un studiu comparativ între specii asupra procesului de mutageneză ÅŸi evoluÅ£iei ratei acestuia. Pentru a investiga contextul de apariÅ£ie al mutaÅ£iilor somatice la 16 specii de mamifere s-au recoltat 206 biopsii de vilozităţi intestinale de la 56 organisme. Printre acestea s-au numărat omul, maimuÅ£a colobus alb cu negru, dihor, ÅŸoareci, pisici, câini, ÅŸobolani, lemuri, marsuini, iepuri, cai, vaci, girafe, lei, tigri.
Rezultatele secvenÅ£ierii genice au raportat asemănări în spectrul mutaÅ£ional, în ciuda dietei ÅŸi istoricului diferit de viaţă. Analiza a mai arătat că trei „semnături” dominante ale mutaÅ£iilor somatice la oameni: SBS1, SBSS ÅŸi SBSC sunt dominante ÅŸi la celelalte specii de mamifere din studiu, dar au contribuÅ£ii diferite. Se poate afirma aÅŸadar că mutageneza somatică porneÅŸte de la un set conservat de procese mutaÅ£ionale. Cea mai importantă observaÅ£ie a studiului a fost relaÅ£ia de inversă proporÅ£ionalitate între rata de mutageneză ÅŸi durata de viaţă. Modelele de îmbătrânire depind de numeroÅŸi factori. Alterările moleculare ÅŸi celulare prin prisma fenomenului de selecÅ£ie naturală contribuie la îmbătrânirea organismului. Repararea ADN este mai eficientă la speciile cu o durată de viaţă mai mare.
Suplimentar, studiul menÅ£ionează că îmbătrânirea presupune proliferarea clonelor de celule alterate funcÅ£ional. Drept exemple sunt date bolile hepatice ÅŸi rezistenÅ£a la insulină. Ar mai fi implicate ÅŸi procesele de scurtare a telomerelor ÅŸi turnoverul proteinelor. S-a mai lansat ipoteza existenÅ£ei unei corelaÅ£ii între rata mutaÅ£iilor somatice ÅŸi raportul dintre rata de diviziune celulară ÅŸi durata de viaţă a organismelor. Estimările ratei de diviziune celulară par însă în contradicÅ£ie.
O cauză adiÅ£ională a relaÅ£iei de inversă proporÅ£ionalitate ar fi selecÅ£ia naturală ce reduce mutaÅ£iile în liniile germinale pentru organisme cu perioade reproductive mai lungi. Presiunea selectivă a mutaÅ£iilor germinale le-ar influenÅ£a pe cele somatice.
În concluzie, rata mutaÅ£iilor somatice este ea însăşi constrânsă de evoluÅ£ie, probabil datorită unui larg repertoriu de mecanisme de reparare ADN disponibil.
sursa: News Medical
foto: Konstantin Faraktinov / Shutterstock
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- Cercetătorii descoperă bazele genetice ale cancerului de prostată agresiv
- Mutațiile genetice care cresc riscul de schizofrenie
- i-ADN, o formă neobișnuită a ADN-ului, funcționează ca nod regulator în celulele vii și este asociată cu cancerul
- Predispoziția genetică pentru forță musculară mai mare reduce riscul de deces cardiovascular la bărbați
- Implant silicon sani
- Pentru cei cu anxietate si atacuri de panica FOARTE IMPORTANT
- GRUP SUPORT PENTRU TOC 2014
- Histerectomie totala cu anexectomie bilaterala
- Grup de suport pentru TOC-CAP 15
- Roaccutane - pro sau contra
- Care este starea dupa operatie de tiroida?
- Helicobacter pylori
- Medicamente antidepresive?
- Capsula de slabit - mit, realitate sau experiente pe oameni