Durerea de cap COVID-19 - particularități

Durerea de cap (cefaleea) este cel mai frecvent simptom neurologic asociat bolii COVID-19, fiind raportată la aproximativ o treime dintre bolnavii spitalizați pentru această infecție.

Tabloul clinic al infecției cu SARS-CoV-2 este cel mai frecvent dominat de manifestări respiratorii, însă au fost descrise multiple alte simptome asociate, precum lipsa mirosului (anosmie), a gustului (ageuzie), diaree și, de asemenea, durere de cap. (1, 2, 3)

Particularitățile durerii de cap COVID-19

O serie de studii descriu durerea de cap COVID-19 ca fiind frecvent acompaniată de febră înaltă, însă poate fi și izolată, reprezentând prima manifestare a bolii. În aceste cazuri ar putea fi omisă la pacienții infectați asimptomatici, astfel că poate deveni un element important în realizarea anamnezei pacienților suspecți de COVID-19 pentru detectarea, izolarea și tratarea precoce a acestora. În special pacienții cu durere de cap COVID-19 severă au prezentat acest simptom la debutul bolii. Cu toate că nu există studii sistematice asupra particularităților durerii de cap COVID-19, observațiile din clinică și serii de cazuri restrânse au descris anumite caracteristici ale acestui simptom. (1, 2, 3, 4)

Primele studii asupra caracterelor cefaleei în timpul pandemiei au arătat faptul că durerea de cap COVID-19 este mai des asociată cu

• anosmie,
• ageuzie și
• simptome gastrointestinale precum greață, diaree,
• pierderea apetitului,
• scădere în greutate și
• dureri abdominale,

comparativ cu manifestările clinice clasice ale infecției. (1, 3, 4)

Un studiu afirmă că durerea de cap COVID-19 poate fi diferențiată de cefaleea de altă cauză prin faptul că este bilaterală, are o durată de peste 3 zile, este mai frecventă la bărbați și prezintă rezistență la analgezice. Un alt studiu a observat prezența durerii de cap COVID-19 la ambele genuri și în special la categoria de vârstă mijlocie și în contrast, pacienții fără cefalee au fost mai frecvent bărbați mai în vârstă, în timp ce alt studiu a raportat durerea de cap majoritar la femei. (1, 3, 4)

Intensitatea durerii de cap COVID-19 a fost în general descrisă ca ușoară-moderată, însă un sfert din participanții la un studiu spaniol, mai ales femeile și tinerii, au prezentat cefalee severă cu caracter migrenos, care însă nu a fost asociată cu un istoric personal de migrenă. Astfel, debutul unei dureri de cap la persoanele care nu suferă de cefalee în mod regulat ar trebui să crească suspiciunea pentru diagnosticul infecției COVID-19. Un studiu din Turcia a raportat durerea de cap COVID-19 ca fiind de intensitate moderat-severă, pulsatilă sau cu caracter de presiune în zonele temporo-parietale, perioribtale sau în regiunea frunții, iar un alt studiu realizat tot in Turcia a descris intensitate severă a cefaleei, cu debut rapid și cu caracteristici asemănătoare migrenei. (2, 3, 4, 5)

Evoluția durerii de cap COVID-19

În ceea ce privește evoluția durerii de cap COVID-19, un studiu spaniol a urmărit pacienții care prezentau acest simptom și a raportat faptul că o treime dintre aceștia sufereau de durere de cap persistentă și debilitantă, cu răspuns slab la tratament, după 6 săptămâni. În peste 30% din cazuri, durerea de cap era singurul simptom restant al COVID-19. Acest lucru semnifică posibilitatea debutului unei dureri de cap zilnice noi la acești pacienți, având în vedere faptul că mai mult de jumătate dintre aceștia nu sufereau de dureri de cap recurente anterior infecției. În contrast, un studiu turcesc a arătat că durerea de cap COVID-19 a durat până la 3 zile și la 70% dintre pacienți a dispărut în 2 săptămâni. Același studiu spaniol a observat că dintre simptomele COVID-19 raportate de pacienți, doar durerea de cap a fost asociată cu un prognostic mai bun, tradus prin scurtarea duratei bolii cu aproape o săptămână. (2, 3, 4)

Mecanismul durerii de cap COVID-19

Mecanismul prin care noul coronavirus determină durere de cap este cel mai probabil reprezentat de activarea sistemului trigeminovascular, fie prin acțiunea directă a noului coronavirus, fie prin inflamație vasculară și creșterea nivelului citokinelor proinflamatorii care contribuie la „furtuna de citokine”. (2, 3, 4)

Invazia directă a terminațiilor nervoase trigeminale de la nivelul cavităților bucale sau nazale de către SARS-CoV-2 ar explica asocierea strânsă cu simptome de tipul anosmiei și ageuziei. Luând în considerare faptul că anumite coronavirusuri au tropism pentru sistemul nervos și virusul anterior descoperit, SARS-CoV, a fost detectat la nivelul creierului uman, este foarte probabil ca SARS-CoV-2 să prezinte neutrotropism și să pătrundă în sistemul nervos central pe calea nervilor cranieni. Un alt mecanism ar putea fi reprezentat de inflamația vasculară de la nivelul circulației cerebrale determinată de diseminarea în fluxul sangvin a noului coronavirus. Astfel este activat sistemul trigeminovascular ceea ce duce la apariția durerii de cap. (1, 2, 3, 4)

Durerea de cap în timpul pandemiei COVID-19

O altă problemă importantă este reprezentată de situația pacienților care descriu dureri de cap puternice de tipul migrenei în era pandemiei de COVID-19. Infecția însăși sau efectele psiho-sociale ale acesteia, precum stresul, izolarea socială și carantinarea, pot determina creșterea frecvenței durerilor de cap. Cu toate că agravarea durerilor de cap preexistente era de așteptat din cauza pandemiei, un studiu recent a descris acest fenomen la mai puțin de o treime din participanți, cefaleea fiind în principiu legată de stres. Stimulii declanșatori ai durerii de cap sunt diferiți pentru pacienții bolnavi de COVID-19 față de cei fără infecție. În cazul persoanelor fără COVID-19, cefaleea a fost mai frecvent declanșată de stres și izolare socială, în timp ce durerea de cap COVID-19 a fost determinată de infecția în sine și de medicamentele administrate. (1)