Durerea de splină

Durerea de splină este durerea localizată în hipocondrul drept, ce poate avea intensitate de la ușoară la severă în funcție de etiologie, ce poate fi spontană sau poate fi provocată/ accentuată de palpare.

Splina este un organ intraabdominal, cu dimensiuni de 12/7/4 cm la adult, cu o greutate de aproximativ 150g, localizat în hipocondrul stâng, având rapoturi cu marea curbură gastrică, coada pancreasului, unghiul splenic al colonului și cu rinichiul stâng. Este vascularizată de artera splenică cu originea la nivelului trunchiului celiac, iar drenajul venos este realizat de către vena splenică ce se unește cu vena mezenterică superioară și formează vena portă.

Funcțiie splinei includ hematopoieza fetală, funcție imunologică, filtrarea hematiilor îmbătrânite sau anormale, stocare de sânge. (9, 11, 12)

 

Cauze de durere de splină

Infecții

Infecțiile ce pot provoca durere de splină moderat-severă pot fi virale, bacteriene sau parazitare, precum:

-Mononucleoza infecțioasă - infecție virală produsă de virusul Epstein-Barr, manifestată prin sindrom mononucleozic, angina, febră și limfadenopatie, hepatosplenomegaliem, icter, exantem maculo-papulos, cefalee, inapetență. Nu are tratament specific, se administrează doar medicamente simptomatice (antipiretice, antalgice) și se izolează cazurile de boală.

-Sifilis - infecție bacteriană cu transmitere sexuală, produsă de spirocheta Treponema pallidum, ce evoluează în patru stadii, primul manifestându-se printr-o ulcerație a pielii denumită șancru sifiltic, fermă, nedureroasă, al doilea stadiu printr-o erupție la nivelul palmelor și plantelor, sifilisul latent este asimptomatic, iar sifilisul terțiar se manifestă cu gome, simptome cardiace și neurologice. Diagnosticul se pune prin teste serologice (VDRL, RPR, TPHA, FTA-Abs). Tratamentul constă în antibioterapie cu penicilă G, azitromicină, doxiciclină sau tetraciclină.

-Toxoplasmoza - infecție parazitară produsă de Toxoplasma gondii, rezervorul fiind reprezentat de feline, în special pisici, ce elimină oochiștii prin fecale. Tratamentul se face cu spiramicină, pirimetamină și sulfadiazină. (9, 11, 12)

Torsiunea splenică (Volvulusul splenic)

Torsiunea splenică reprezintă rotirea splinei în jurul axului său vascular, provocând ischemia țesutului splenic, ce determină durere abdominală importantă. Este o cauză rară de durere de splină, apărând mai ales în cazul splinei hipermobile (wondering spleen, splenoptoza). Splina hipermobilă apare ca urmare a laxității crescute a ligamentelor splenice. Diagnosticul poate fi pus prin ecografie abdominală simplă și doppler sau prin computer tomografie, iar tratamentul este chirurgical, în funcție de severitate, se poate realiza splenopexie sau splenectomie. (2, 3, 9, 10)

splenomegalie

Splenomegalia reprezintă creșterea în dimensiuni a splinei, ce determină durere de splină ușoară sau moderată. Există multiple cauze de splenomegalie:

Cauze hematologice


Hipertensiunea portală


Boli de stocaj


Boli sistemice


Infecții

Infarctul splenic

Infarctul splenic este cauzat de obstrucția arterei splenice sau a ramurilor acesteia, ce cauzează ischemia și apoi necroza țesutului splenic. Pe lângă durerea abdominală severă, alte simptome sunt reprezentate de febră, frisoane, greață, vărsături, durere la nivelul umărului stâng (semnul Kehr).

Cea mai frecventă cauză de infarct splenic este reprezentată de afecțiunile hematologice ce provoacă congestie splenică. Alte cauze de infarct splenic sunt:

  • boli hematologice (leucemii, limfoame)
  • boli cardiovasculare cu risc embolic crescut
  • policitemia vera
  • siclemie
  • administrare cronică de anticoagulante orale
  • tratament cu eritropoietină
  • boli de colagen
  • boli autoimune
  • trumatisme
  • intervenții chirurgicale (pancreatectomie, transplant hepatic)
  • infecții (1, 4, 10)

Chistul splenic

Chistul splenic este o colecție lichidiană splenică, delimitată de un perete. Chisturile splenice pot fi de mai multe tipuri:

  • chistul splenic congenital - cauzat de defecte de dezvoltare intrauterină
  • chistul splenic inflamator - apare ca urmare a evoluției unui abces splenic sau a unui chist hidatic
  • chistul splenic post-traumatic - poate apărea ca o consecință directă a traumatismului sau în urma evoluției unui hematom splenic
  • chistul splenic de cauză vasculară - ce apare în urma unui infarct splenic, prin resorbția zonei de necroză
  • chistul splenic neoplazic - neoplaziile ce pot evolua cu chisturi splenice sunt hemangioamele, limfoamele, limfangioamele, leziunile metastatice.


Chisturile splenice pot provoca durere în hipocondrul stâng, senzație de plenitudine precoce postprandial, grețuri, vărsături postprandiale. (8, 9, 11)

Ruptura splenică

Ruptura de splină este o urgență chirurgicală, ce producere durere abdominală severă. Ruptura splenică poate fi traumatică sau spontană. Ruptura splenică traumatică este cel mai frecvent cauzată de accidente rutiere sau de violența fizică. Ruptura de splină spontană e provocată de boli subiacente precum malaria, mononucleoza infecțioasă, anemia hemolitică, limfom. Pe lângă durerea abdominală severă, alte simptome ce pot apărea sunt vertij, confuzie, lipotimie, sincopă, anxietate, semne de șoc hipovolemic sau hemoragic. (9, 11, 12)

Sferocitoza ereditară

Sferocitoza ereditară este o boala cu transmitere autosomal-dominantă, determinată de mutații ale unor gene ce codifică proteine din structura membranei eritrocitare. Este o afecțiune hematologică rară, caracterizată prin defecte de formare ale eritrocitelor, ce au formă sferică și durată de viață redusă, fiind rapid eliminate din circulație la nivelul splinei (hemoliză extravasculară). Se poate însoți de disconfort abdominal sau durere de splină ușoară determinată de splenomegalie, alături de celelalte simptome reprezentate în special de icter persistent și crizele aplastice declanșate de infecții, traumatisme sau sarcină. Alte complicații ale bolii sunt criza megaloblastică, criza hemolitică, colecistita sau colelitiaza, hemoliza neonatală. Splenectomia poate ameliora evoluția bolii. (7, 9, 10)

Abcesul splenic

Abcesul splenic este o entitate rară, cauzată de microorganisme diverse (bacterii aerobe, anaerobe, fungi, micobacterii) la persoane cu condiții predispozante, precum imunodeficiențe dobândite sau primare, infecții virale, neoplazii, infecții cu alte localizări, infarct splenic, diabet zaharat. Alături de durerea abdominală localizată în special în hipocondrul drept, este prezent sindromul infecțios cu febră, frisoane, transpirații, greață, vărsături, stare generală alterată, astenie, apatie.

Tratamentul necesită administrare de tratament antimicrobial (antibiotic/antifungic) pe cale parenterală, conform antibiogramei sau antifungigramei, alături de drenaj percutanat. În caz de eșec, este indicată splenectomia. (5, 9, 11)

Tratamentul durerii de splină

Tratamentul durerii de splină este etiologic atunci când este posibil, iar în restul cazurilor este indicată splenectomia, în special când durerea de splină este provocată de ruptura splenică sau de un infarct splenic. Splenectomia poate fi parțială sau totală, și se poate realiza pe cale clasică sau pe cale laparoscopică. Înainte de intervenți a chirurgicală trebuie corectate deficitele hematologice și este necesară imunizarea împotriva pneumococului, meningococului, Haemophilus influenzae tip b, antigripal. (2, 4, 9, 11, 12)

Caută un semn/simptom de boală:

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
  intră pe forum
Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.