Efectele acute ale schimbării orei asupra sănătății mintale și fizice în Anglia

Un studiu realizat la Universitatea din Bristol și publicat în BMJ la data de 17 decembrie 2025 a analizat efectele acute ale schimbării orei de vară și de iarnă asupra sănătății mintale și fizice în Anglia, folosind date populaționale extinse din asistența medicală primară și secundară. Cercetarea arată că schimbarea orei din toamnă este asociată cu o reducere modestă, dar consecventă, a mai multor evenimente de sănătate, în timp ce schimbarea orei din primăvară nu pare să fie urmată de efecte negative semnificative.

Context

Schimbarea sezonieră a orei a fost introdusă în timpul Primului Război Mondial și este încă aplicată în aproximativ 70 de țări, afectând circa un sfert din populația globală. De-a lungul timpului, această practică a generat controverse, în special din cauza impactului asupra somnului, ritmurilor circadiene și expunerii la lumină naturală.

Studii internaționale anterioare au sugerat posibile efecte adverse după schimbarea orei din primăvară, inclusiv:

• creșterea riscului de infarct miocardic acut;

• creșterea accidentelor rutiere fatale;

• modificări ale incidenței tulburărilor depresive.

Cu toate acestea, dovezile sunt inconsistente, iar datele specifice pentru Regatul Unit au fost limitate. În acest context, autorii și-au propus să evalueze impactul acut al schimbării orei asupra unui spectru larg de evenimente de sănătate, folosind registre electronice medicale reprezentative pentru populația Angliei.

Despre studiul actual

Design și surse de date

Studiul a avut un design de cohortă retrospectivă, populațională, bazat pe:

• baza de date Clinical Practice Research Datalink GOLD (asistență medicală primară);

• date legate de internări spitalicești (Hospital Episode Statistics Admitted Patient Care);

• prezentări la unitățile de primiri urgențe (Hospital Episode Statistics Accident and Emergency).

Analiza a inclus perioada 2008–2019, concentrându-se pe cele opt săptămâni din jurul fiecărei schimbări de oră (primăvară și toamnă).

Participanți

Au fost incluși 683.809 pacienți, care au generat în total 1.565.032 evenimente de sănătate, cu următoarele criterii:

• leziuni rutiere: toate vârstele;

• boli cardiovasculare acute: vârsta ≥40 de ani;

• celelalte afecțiuni: vârsta ≥10 ani.

Participanții puteau contribui cu evenimente multiple și puteau fi incluși atât în analizele de primăvară, cât și în cele de toamnă.

Evenimente de sănătate analizate

Au fost investigate opt categorii de evenimente:

• anxietate;

• depresie;

• tulburări de somn;

• tulburări de alimentație;

• automutilare;

• leziuni rutiere;

• boli cardiovasculare acute majore;

• afecțiuni psihiatrice prezentate la unitățile de primiri urgențe.

Pentru afecțiunile psihiatrice și tulburările de somn, au fost incluse atât diagnosticele, cât și simptomele asociate cu prescriere relevantă, pentru a crește acuratețea identificării cazurilor.

Analiza statistică

Autorii au utilizat modele de regresie binomială negativă, ajustate pentru:

• ziua săptămânii;

• regiune geografică;

• weekendul de Paște (pentru schimbarea orei din primăvară).

Evenimentele din prima săptămână după schimbarea orei au fost comparate cu o perioadă de control formată din:

• patru săptămâni înainte;

• săptămânile 2–4 după schimbare.

Rezultatele au fost exprimate ca raport de incidență, cu intervale de încredere de 95%.

Rezultate

Schimbarea orei din toamnă

În săptămâna imediat următoare schimbării orei din toamnă s-au observat scăderi semnificative ale numărului mediu zilnic de evenimente:

• Anxietate: −3% (raport de incidență 0,97; interval de încredere 95%: 0,95–0,98);

• Depresie: −4% (0,96; 0,95–0,97);

• Tulburări de somn: −8% (0,92; 0,87–0,97);

• Afecțiuni psihiatrice în unitățile de primiri urgențe: −6% (0,94; 0,90–0,98);

• Boli cardiovasculare acute majore: −2% (0,98; 0,96–0,999).

Scăderea evenimentelor legate de tulburările de somn a persistat până la patru săptămâni, deși efectul s-a atenuat progresiv.

Analizele stratificate au arătat că efectele asupra sănătății mintale au fost mai pronunțate la persoanele tinere, în special la grupa de vârstă 10–35 de ani, și la femei, în cazul prezentărilor psihiatrice la urgență.

Schimbarea orei din primăvară

Pentru schimbarea orei din primăvară, nu s-au identificat modificări consistente ale numărului de evenimente pentru majoritatea afecțiunilor analizate. O creștere modestă a evenimentelor cardiovasculare a fost observată inițial, dar nu a fost confirmată în analizele de sensibilitate, sugerând că nu reprezintă un efect real al schimbării orei.

Analize secundare și de control

• Variabilitatea zilnică a evenimentelor sugerează că schimbarea orei poate influența distribuția temporală a prezentărilor, nu neapărat numărul total de evenimente.

• Analizele de control negativ nu au evidențiat aceleași tipare, susținând specificitatea asocierilor observate după schimbarea orei din toamnă.

Concluzii

Acest studiu populațional amplu arată că schimbarea orei din toamnă în Anglia este asociată cu o reducere modestă, dar consecventă, a evenimentelor cardiovasculare, a tulburărilor de somn și a afecțiunilor de sănătate mintală, în timp ce schimbarea orei din primăvară nu pare să aibă un impact negativ acut detectabil.

Rezultatele sugerează că somnul și expunerea la lumină dimineața joacă un rol important în sănătatea mintală și cardiovasculară, oferind argumente relevante pentru dezbaterea actuală privind menținerea sau abolirea schimbării sezoniere a orei.