Examinarea retinei la vârsta mijlocie, un instrument promițător pentru identificarea riscului de demență și Alzheimer

Progresele din ultimii ani în tratamentele pentru boala Alzheimer și alte forme de demență au făcut din identificarea precoce a persoanelor cu risc crescut o prioritate esențială. Intervențiile timpurii pot avea impact semnificativ înainte ca degradarea neuronală sau atrofia cerebrală să devină ireversibile. De aceea, este vital să se identifice biomarkeri simpli, accesibili și scalabili, care să poată evalua riscul la nivelul populației largi, chiar de la vârsta de mijloc.
În acest context, retina s-a dovedit a fi o fereastră unică spre sănătatea creierului. Fiind parte integrantă a sistemului nervos central și ușor de vizualizat cu ajutorul unor metode neinvazive și accesibile precum tomografia în coerență optică (OCT) și fotografierea fundului de ochi, retina oferă o oportunitate valoroasă pentru identificarea timpurie a riscului de demență.

Studiul Dunedin: O abordare longitudinală unică

Cercetătorii au utilizat datele din cadrul Studiului Dunedin, o cercetare pe termen lung care urmărește un eșantion reprezentativ de persoane născute în Noua Zeelandă între 1972 și 1973. La vârsta de 45 de ani, participanții au fost supuși unor investigații detaliate ale sănătății retinei și evaluări complexe ale riscului de a dezvolta demență.

Studiul s-a concentrat pe două tipuri de măsurători ale sănătății retinei:

• Parametrii neuronali, măsurând grosimea fibrelor nervoase retiniene și a stratului ganglionar, indicatori ai sănătății celulelor nervoase conectate direct la creier.
• Parametrii microvasculari, referitori la calibru arteriolelor și venulelor din retină, indicatori ai sănătății vaselor mici de sânge, care reflectă integritatea sistemului cardiovascular și cerebral.

De asemenea, cercetătorii au corelat aceste date cu cinci scoruri internaționale validate de risc pentru demență, care evaluează factori precum stilul de viață, sănătatea cardiometabolică, predispozițiile genetice și istoricul de sănătate.

Rezultatele esențiale ale studiului

Legătura între sănătatea retinei și riscul global de demență

Participanții cu arteriole mai înguste și venule mai largi la nivelul retinei au prezentat un risc semnificativ mai mare de demență la vârsta mijlocie. Aceste corelații au fost robuste și s-au menținut chiar și după ajustări statistice riguroase. În schimb, parametrii neuronali ai retinei (grosimea fibrelor nervoase și a stratului ganglionar) au arătat asocieri mai modeste și limitate doar la scorurile de risc legate de sănătatea cardiometabolică, fără a surprinde la fel de bine riscul general de demență.

Vasele mici din retină reflectă o gamă largă de factori de risc pentru demență

• Factori de stil de viață (activitate fizică, alimentație, consum de alcool și tutun),
• Funcții fizice și senzoriale (echilibru, auz, vedere, miros),
• Riscuri cardiometabolice (hipertensiune, diabet, dislipidemii),
• Inflamație cronică,
• Starea subiectivă de sănătate,
• Status socio-economic,
• Factori psihosomatici (durere, migrene, depresie, calitatea somnului).

În mod interesant, aceste asocieri s-au menținut chiar și atunci când s-au exclus factorii cardiometabolici din analize, sugerând că sănătatea microvasculară retiniană captează mult mai mult decât simplele probleme cardiovasculare.

Retina ca indicator timpuriu, chiar la vârsta de 45 de ani

Deși participanții aveau doar 45 de ani și nu prezentau semne clinice de demență, modificările vasculare retiniene reflectau deja acumularea de factori de risc pentru declin cognitiv viitor. Această descoperire este deosebit de relevantă deoarece multe intervenții sunt mai eficiente înainte ca daunele neuronale ireversibile să se instaleze.

Semnificația clinică și viitorul cercetărilor

Aceste rezultate consolidează ideea că evaluarea retinei ar putea deveni un instrument de screening scalabil pentru identificarea timpurie a riscului de demență, folosind tehnologie disponibilă pe scară largă. În special, imaginea fundului de ochi este deja utilizată pe scară largă în oftalmologie și ar putea fi integrată ușor în programele de evaluare a sănătății generale.

Cu toate acestea, autorii subliniază necesitatea de a extinde aceste cercetări către alte populații și grupuri etnice, pentru a valida universalitatea rezultatelor. De asemenea, aplicarea inteligenței artificiale pentru analiza imaginilor retiniene ar putea rafina în continuare capacitatea de predicție a acestui biomarker promițător.

Concluzie

Studiul aduce dovezi solide că sănătatea retinei reflectă cu acuratețe riscul de demență la vârsta mijlocie, mai ales prin parametrii microvasculari. Această metodă de evaluare, neinvazivă și accesibilă, ar putea deveni un element cheie în strategiile de prevenție și intervenție timpurie împotriva demenței și bolii Alzheimer.