Expunerea cronică la poluarea aerului și riscul de demență (studiu pe 29 de milioane de persoane)

Cercetătorii de la Universitatea din Cambridge au rezumat dovezile actuale privind legătura dintre expunerea pe termen lung la poluarea aerului exterior și incidența demenței, printr-o revizuire sistematică și meta-analiză actualizată, realizată după un protocol publicat și înregistrat (PROSPERO). Autorii au evaluat atât demența în ansamblu, cât și subtipurile clinic diagnosticate (boala Alzheimer, demență vasculară), și au extins analiza la poluanți rar analizați anterior.
Raportul Comisiei The Lancet din 2024 a inclus poluarea aerului printre cei 14 factori de risc modificabili pentru demență. Literatura anterioară a arătat în mod repetat un semnal pentru materia particulată fină cu diametru aerodynamic ≤ 2,5 μm (PM2,5), dar a fost neconcludentă pentru dioxid de azot (NO₂), oxizi de azot (NO_x), carbon negru/absorbția PM2,5 (BC/absorbția PM2,5) și ozon (O₃). Revizuirile anterioare au avut limitări: puține studii în meta-analize, definiții variabile ale cazurilor, acoperire limitată a poluanților, absența evaluării robuste a certitudinii dovezilor și puține analize de subgrup pentru a explica eterogenitatea ridicată. Creșterea numărului de studii primare după 2022 a justificat o sinteză actualizată, mai amplă și metodologic mai strictă.

Despre studiu

Întrebarea de cercetare

Care este asocierea dintre expunerea cronică (≥ 1 an) la poluanți atmosferici individuali din aerul exterior și diagnosticul ulterior de demență (total și pe subtipuri)?

Surse de date și criterii

Baze de date: MEDLINE, Embase, Cochrane Library, CINAHL, Global Health, PsycINFO, Scopus, Web of Science.
Perioada căutărilor: până la 11 octombrie 2022 și actualizare până la 23 octombrie 2023.
Eligibilitate: adulți fără demență la bază; studii primare (cohortă, caz–control, transversal, ecologic) cu expuneri la poluanți outdoor pe ≥ 1 an; raportarea unei măsuri cantitative de asociere pentru un poluant singular și demență/subtipuri; diagnostic bazat pe înregistrări medicale, evaluări administrate, diagnostic clinic sau auto-raportare a unui diagnostic medical.
Excluderi cheie: estimări doar categorice (pentru meta-analiza principală), populații suprapuse (s-a păstrat studiul cu urmărirea cea mai lungă), lipsa intervalelor de încredere.

Selecția studiilor și populația

Prima căutare: 8.319 publicații unice; 66 la text integral; 34 în extragerea datelor.
A doua căutare: 1.005 publicații unice; 59 la text integral; 17 în extragerea datelor.
Total extrase și revizuite: 51 de studii; pentru meta-analize (estimări ajustate, perechi expunere–deznodământ eligibile): 32 de studii, populație cumulată n = 26.180.535.
Vârste: minime raportate 37–65 ani; maxime până la 115 ani; proporția femeilor în studiile care au raportat sexul: 43%–72% (3 studii doar femei, 1 doar bărbați).
Geografie (din cele 51): Europa 39%, America de Nord 33%, Asia 24%, Oceania 4%.
Design: 48 cohorte (94%), 2 cohorte cu caz–control înnădit, 1 caz–control.

Expuneri evaluate

PM2,5: 40 de studii.
NO₂: 28; NO_x: 12.
PM10: 17; PM2,5–10: 6.
BC/absorbția PM2,5: 10.
O₃ anual: 10 (2 pe sezonul cald).
Alți poluanți (monoxid de carbon, dioxid de sulf etc.): ≤ 5 studii.

Evaluarea expunerii și a rezultatelor

Metode de expunere: 7 categorii; modelele de regresie utilizând utilizarea terenului (land use regression) au fost cele mai frecvente; s-au folosit și modele de dispersie/transport chimic.
Ascertainment rezultat: 5 studii bazate pe auto-raport (uneori validate); restul pe înregistrări medicale, examinări administrate, diagnostic de medic sau metode hibride.

Analize statistice

Extragere dublă, rezolvare discrepanțe prin al treilea recenzor; armonizare la increment prestabilit al expunerii.
Meta-analize cu efecte aleatoare (DerSimonian–Laird, modificare Hartung–Knapp); estimări exprimate ca raport de hazard (HR). Pentru rezultate rare, HR, OR și RR au fost considerate comparabile.
Eterogenitate: I² și test Q; intervale de predicție 95% (PI) din varianța între studii (τ²).
Bias de publicare: ploturi pâlnie și testul de regresie liniară al lui Egger (dacă ≥ 10 studii).
Subgrupuri: continent, metodă de expunere, modul de identificare a cazurilor, risc de bias, subtip de demență.
Sensibilitate: estimator Paule–Mandel; excludere auto-raport; excludere studii cu probabil risc crescut de bias; leave-one-out (excluderea studiului cu cea mai mare pondere); excluderea modelelor ajustate pentru comorbidități; meta-analize pe multipoluanți când au existat ≥ 3 studii.

Rezultate

Asocierea între poluanți și demență (estimări ajustate, meta-analize principale)

PM2,5 (21 studii; n = 24.030.527): HR 1,08 (IC 95% 1,02–1,14) per +5 μg/m³; I² 95%; PI 1,00–1,16. Asociere semnificativă.
NO₂ (16 studii; n = 17.228.429): HR 1,03 (IC 95% 1,01–1,05) per +10 μg/m³; I² 84%; PI 1,00–1,07. Asociere semnificativă.
BC/absorbția PM2,5 (6 studii; n = 19.421.865): HR 1,13 (IC 95% 1,01–1,27) per +1 μg/m³; I² 97%; PI 0,72–1,78. Asociere semnificativă, dar eterogenitate foarte mare.
NO_x (5 studii; n = 241.409): HR 1,05 (IC 95% 0,97–1,13) per +10 μg/m³; I² 44%; PI 0,92–1,19. Nesemnificativ.
PM10 (4 studii; n = 246.440): HR 1,52 (IC 95% 0,80–2,87) per +15 μg/m³; I² 82%; PI 0,20–11,61. Nesemnificativ.
O₃ anual (4 studii; n = 419.972): HR 0,82 (IC 95% 0,35–1,92) per +45 μg/m³; I² 69%; PI 0,17–3,95. Nesemnificativ.

Bias de publicare

PM2,5: pâlnie asimetrică; Egger intercept 2,29, p = 0,03 → posibilă absență sistematică a studiilor mici.
NO₂: pâlnie mai simetrică; Egger intercept 1,19, p = 0,10 → lipsă de asimetrie semnificativă.

Calitatea studiilor și certitudinea dovezilor

Evaluare individuală a riscului de bias: în general scăzut; 3/32 studii cu probabil risc înalt într-un domeniu.
Certitudinea globală (toate cele 51 de studii): moderată, limitată de inconsistență neexplicată, eterogenitate și indicii de bias de publicare.

Analize pe subgrupuri

Subtipuri de demență: pentru PM2,5, NO₂ și BC/absorbția PM2,5, estimările punctuale au fost mai mari pentru demența vasculară decât pentru boala Alzheimer, dar diferențele nu au fost semnificative statistic.
Continent: estimări punctuale mai mari în Europa vs. America de Nord pentru PM2,5 (și marginal pentru NO₂), fără semnificație statistică.
Metoda de expunere: fără diferențe semnificative pentru PM2,5 și NO₂.
Metoda de identificare a cazurilor: pentru PM2,5, diferențe semnificative între subgrupuri; doar studiile pe înregistrări medicale sau metode hibride au păstrat semnificația.
Risc de bias: fără diferențe semnificative ale HR între subgrupuri pentru PM2,5 sau NO₂.

Analize de sensibilitate

Paule–Mandel vs. DerSimonian–Laird: concluzii neschimbate; intervale 95% mai largi pentru majoritatea poluanților.
Excludere auto-raport: concluzii neschimbate pentru PM2,5, NO₂ și O₃; pentru BC/absorbția PM2,5 asocierea devine nesemnificativă; pentru PM10 devine semnificativă.
Excludere studii cu probabil risc înalt: concluzii neschimbate pentru PM2,5 și NO₂; pentru PM10 asocierea devine semnificativă, iar pentru BC/absorbția PM2,5 devine nesemnificativă.
Leave-one-out: rezultate robuste pentru PM2,5, NO₂, NO_x; sensibilitate mai mare pentru BC/absorbția PM2,5 și PM10 (statutul de semnificație depinde de studiul cu cea mai mare pondere).
Comorbidități: excluderea modelelor ajustate are efecte minime asupra concluziilor, cu lărgirea IC pentru PM10; pentru BC/absorbția PM2,5 asocierea devine nesemnificativă.
Estimări neajustate: HR punctuale mai mari pentru PM2,5 (și marginal pentru NO₂) vs. analizele ajustate → posibilă confuzie care umflă asocierea brută.
Modele multipoluanți (PM2,5 controlând NO₂, 3 studii): HR 1,02 (IC 95% 0,99–1,05) → fără asociere semnificativă pentru PM2,5 după controlul NO₂.

Interpretare și discuții

Meta-analiza indică în mod coerent că PM2,5, NO₂ și BC/absorbția PM2,5 sunt asociate cu creșterea riscului de demență incidentă la expuneri pe termen lung, în timp ce pentru NO_x, PM10 și O₃ nu s-au găsit dovezi concludente. Magnitudinea efectelor este modestă la nivel individual, dar potențial semnificativă la nivel populațional, având în vedere prevalența largă a expunerii. Eterogenitatea ridicată reflectă diversitatea metodelor de evaluare a expunerii, diferențele de identificare a cazurilor, compoziția poluanților și variațiile demografice și geografice.

Analizele pe subgrupuri sugerează semnale mai puternice pentru demența vasculară decât pentru boala Alzheimer, fără semnificație statistică – coerent cu ideea că procesele vasculare și neuroinflamatorii mediate de poluare pot contribui la patogeneză. Lipsa asocierii PM2,5 în modelele care controlează NO₂ și sensibilitatea rezultatelor pentru BC/absorbția PM2,5 indică correlația între poluanți și necesitatea modelelor multipoluanți mai robuste.

Plauzibilitatea biologică este susținută de date experimentale și anatomo-patologice: pătrundere pe cale olfactivă și sistemică, activare NF-κB, stres oxidativ, disfuncție microglială (inclusiv semnalizarea HMGB1/TREM2) și disrupția barierei hemato-encefalice, convergând către neuroinflamație și neurodegenerare.

Limitări

Erori de măsurare a expunerii: folosirea adresei de domiciliu nu surprinde mobilitatea, locul de muncă sau naveta; performanțe variabile ale modelelor de expunere.
Mixtura de poluanți: efectele estimate pentru un singur poluant pot reflecta proxy-uri sau interacțiuni; corelații puternice între poluanți.
Ascertainment: posibil confounding prin contact diferențial cu sistemul medical; subdiagnosticare în grupuri expuse disproporționat.
Generalizabilitate: populații predominant albe și din țări cu venituri ridicate; nevoia de date din medii cu venituri mici și medii, rural vs. urban și grupuri etnice diverse.
Eterogenitate și bias de publicare: I² ridicat pentru mulți poluanți; asimetrie a pâlniei pentru PM2,5.
Standardizarea incrementelor presupune condiții fizice constante (temperatură/presiune), ceea ce poate introduce inexactități minore.

Implicații pentru sănătatea publică și politici

Reducerea expunerii la PM2,5, NO₂ și BC are potențialul de a scădea incidența demenței, cu beneficii sanitare, sociale și economice considerabile.
Standardele de calitate a aerului mai stricte și măsurile de echitate ambientală sunt justificate, având în vedere impactul disproporționat asupra grupurilor marginalizate.
Cercetări viitoare: modele multipoluanți, metode standardizate și reproductibile de identificare a cazurilor, includerea țărilor cu venituri mici și medii, caracterizarea expunerilor personale și a compoziției particularelor.

Concluzii

Dovezile sintetizate cu o certitudine globală moderată susțin că expunerea cronică la PM2,5, NO₂ și BC/absorbția PM2,5 este asociată cu un risc crescut de demență incidentă. Având în vedere universalitatea expunerii, chiar creșterile mici ale riscului individual pot traduce o povară populațională substanțială. Implementarea de politici pentru reducerea poluării aerului și perfecționarea metodelor epidemiologice și de evaluare a expunerii sunt pași esențiali spre diminuarea poverii demenței la nivel global.

Data actualizare: 08-08-2025 | creare: 08-08-2025 | Vizite: 277

Bibliografie

Clare B Best Rogowski, Christiaan Bredell, Yan Shi, Alexandra Tien-Smith, Magdalena Szybka, Kwan Wai Fung, Lucy Hong, Veronica Phillips, Zorana Jovanovic Andersen, Stephen J Sharp, James Woodcock, Carol Brayne, Annalan Navaratnam, Haneen Khreis. Long-term air pollution exposure and incident dementia: a systematic review and meta-analysis. The Lancet Planetary Health, 2025; 101266 DOI: 10.1016/S2542-5196(25)00118-4

Image by freepik on Freepik

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Consumul de ceai ar putea reduce riscul mortalității cu 24%

Un studiu realizat în Franța pe 131000 de persoane arată că un consum regulat de ceai are un efect remarcabil �...

Tulburările somnului ar putea crește riscul de ateroscleroză

Somnul neregulat, care se referă la întreruperi cronice ale somnului și durate foarte variabile de somn de la o ...

Un pesticid uzual folosit în agricultură, asociat cu un risc crescut de boală renală

Un pesticid disponibil în mod obișnuit în magazine și fitofarmacii și folosit la scară largă în America și...

De ce avem impresia că timpul trece mult mai rapid când facem ceva plăcut?
Pentru longevitate, evitați consumul de carne roșie
Oboseala fizică percepută, un indicator al mortalității precoce
Evoluția gustului bun

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:

Persoanele care au în apropierea locuințelor spații verzi pot prezenta un risc mai redus de mortalitate

O serie de mecanisme indică o legătură importantă între prezența vegetației și riscul de mortalitate, în s...

Afecțiuni cauzate de aerul condiționat

Căldura extremă are un impact negativ asupra stării de sănătate, asupra puterii de concentrare și activităț...

Aerul poluat, asociat cu afecțiunile renale

Dacă până recent se cunoștea faptul că poluarea aerului are un impact negativ asupra inimii și plăm&aci...

Riscul de demență, asociat cu poluarea și deficitul de vitamina D

Viteza ideală de mers sau pedalat pentru a inhala cât mai puțin aer poluat

Poluarea auto ucide 10.000 de persoane în fiecare an în Uniunea Europeană

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:

Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.

intră pe forum