Expunerea la amestecuri de aditivi alimentari în dieta modernă: date naționale din Franța

Un studiu realizat în Franța și publicat în revista Scientific Reports a analizat expunerea populației la aditivi alimentari și la amestecurile acestora, utilizând date alimentare reprezentative la nivel național. Cercetarea arată că aditivii alimentari sunt consumați rar izolat, copiii și adolescenții prezentând cele mai ridicate niveluri de expunere la combinații complexe de aditivi, în principal prin consumul de alimente ultraprocesate.
Aditivii alimentari sunt substanțe adăugate în produse alimentare pentru a îmbunătăți aspectul, gustul, textura sau durata de valabilitate. În dietele contemporane, aceștia sunt omniprezenți, fiind regăsiți nu doar în produse evident industriale, precum biscuiții sau snacksurile, ci și în alimente percepute ca fiind de bază, cum ar fi pâinea ambalată sau iaurturile. În Franța, peste jumătate din produsele alimentare disponibile pe piață conțin cel puțin un aditiv alimentar.

În ultimii ani, literatura științifică a semnalat posibile efecte adverse ale expunerii cronice la anumiți aditivi, în special în rândul copiilor. Studii experimentale și observaționale sugerează că aceste substanțe pot interacționa între ele, generând efecte cumulative sau sinergice. Cu toate acestea, evaluările de siguranță actuale se bazează aproape exclusiv pe studii toxicologice care analizează aditivii individual, fără a lua în considerare expunerea reală la amestecuri multiple, caracteristică dietei moderne.

Despre studiu

Analiza a fost realizată în cadrul studiului transversal Esteban, un studiu național de sănătate și nutriție desfășurat în Franța. Au fost incluși participanți cu vârste cuprinse între 3 și 74 de ani, recrutați în perioada 2014–2016. Datele sociodemografice și nivelul de activitate fizică au fost colectate prin chestionare standardizate, iar parametrii antropometrici au fost măsurați direct pentru calcularea indicelui de masă corporală.

Informațiile privind alimentația au fost obținute prin trei reamintiri alimentare de 24 de ore sau jurnale alimentare, permițând estimarea aportului mediu zilnic. Aportul de nutrienți a fost calculat utilizând baze de date detaliate de compoziție alimentară. Alimentele ultraprocesate au fost identificate prin clasificarea NOVA, iar contribuția acestora la aportul energetic total a fost cuantificată.

Estimarea aportului de aditivi alimentari a presupus integrarea datelor dietetice cu informații detaliate despre mărci comerciale, baze de date privind compoziția produselor și analize de laborator efectuate direct pe matrice alimentare. Pentru fiecare aditiv au fost calculate valorile medii și mediane ale aportului zilnic, atât ca valoare absolută (grame pe zi), cât și raportat la greutatea corporală (miligrame pe kilogram pe zi).

Pentru identificarea amestecurilor de aditivi, cercetătorii au utilizat o metodă statistică avansată, factorizarea matricială nenegativă, aplicată aditivilor consumați de peste 5% dintre participanți. Amestecurile identificate au fost analizate în raport cu variabilele sociodemografice, stilul de viață și caracteristicile dietetice, prin modele de regresie ponderate.

Rezultate

Expunerea globală la aditivi și rolul alimentelor ultraprocesate

Analiza a inclus 2.177 de adulți cu vârste între 18 și 74 de ani și 1.279 de copii și adolescenți cu vârste între 6 și 17 ani. Alimentele ultraprocesate au contribuit, în medie, cu 34,2% din aportul energetic zilnic la adulți și cu 49,3% la copii. În total, au fost identificați 125 de aditivi în dieta adulților și 122 în dieta copiilor.

Aportul zilnic mediu de aditivi alimentari a fost de 4,4 grame pe zi la adulți și de 5,1 grame pe zi la copii. După ajustarea pentru greutatea corporală, expunerea copiilor a fost aproximativ dublă față de cea a adulților. Un număr de 60 de aditivi au fost consumați de peste 5% dintre adulți, comparativ cu 71 în rândul copiilor.

Depășiri ale dozei zilnice acceptabile au fost observate pentru extractul de rozmarin la ambele grupe de vârstă și pentru sucraloză într-un procent redus de adulți. Analiza statistică a identificat trei amestecuri principale de aditivi la adulți și patru la copii, care au explicat aproximativ 75% din variabilitatea expunerii la adulți și peste 80% la copii.

Modele de expunere la adulți

Primul amestec identificat la adulți a inclus regulatori de aciditate, coloranți și agenți emulsifianți sau de îngroșare, fiind asociat cu produse precum prăjituri industriale, biscuiți, snacksuri sărate și băuturi răcoritoare îndulcite. Persoanele cu expunere ridicată la acest amestec au fost mai frecvent bărbați, mai tineri și cu nivel educațional mai ridicat.

Al doilea amestec a fost caracterizat de un potențiator de aromă, un conservant, coloranți și emulsifianți, fiind asociat cu mâncăruri gata preparate, produse lactate, sosuri și grăsimi. Expunerea crescută la acest amestec a fost corelată cu un indice de masă corporală mai mare.

Al treilea amestec a inclus emulsifianți, coloranți, regulatori de aciditate, un agent de glazurare și doi îndulcitori, fiind reprezentativ pentru produse de patiserie și băuturi îndulcite sau îndulcite artificial. Acest profil a fost mai frecvent la adulți de vârstă medie, fumători și lucrători manuali.

Amestecuri distincte de aditivi la copii și adolescenți

La copii, primul amestec a fost dominat de regulatori de aciditate, agenți de textură și emulsifianți, fiind asociat cu biscuiți, prăjituri și snacksuri. Copiii cu vârste între 6 și 10 ani și cei proveniți din gospodării cu venituri medii au prezentat cele mai mari niveluri de expunere.

Al doilea amestec a inclus un regulator de aciditate, un conservant și un potențiator de aromă, fiind asociat cu sosuri, deserturi lactate și mâncăruri gata preparate. Expunerea crescută a fost observată în special la adolescente, inclusiv la cele cu indice de masă corporală peste percentila 97.

Al treilea amestec a reunit emulsifianți, antioxidanți, coloranți și îndulcitori, fiind caracteristic pentru băuturi răcoritoare îndulcite, produse de cofetărie și biscuiți. Expunerea a fost mai frecventă la fete cu vârste între 11 și 14 ani, provenite din familii cu nivel educațional parental mai scăzut.

Al patrulea amestec a fost dominat de emulsifianți și îndulcitori intenși și de volum, fiind asociat cu produse de patiserie și băuturi îndulcite artificial. Acest tipar a fost corelat cu anumite categorii profesionale ale părinților.

Asocieri nutriționale și implicații pentru sănătate

În general, expunerea la amestecuri de aditivi a fost asociată invers cu aportul de proteine, fibre alimentare, beta-caroten și vitamina C. În schimb, s-au observat asocieri pozitive cu aportul energetic total, grăsimi saturate și zaharuri adăugate, indicând un profil alimentar global mai puțin favorabil.

Implicații pentru sănătatea publică

Rezultatele arată că aditivii alimentari sunt consumați predominant sub formă de amestecuri complexe, majoritatea fiind markeri ai alimentelor ultraprocesate, deși unii pot apărea și în matrice alimentare mai puțin procesate. Expunerea maximă a fost observată la adolescenți și adulți tineri, iar nivelurile ridicate de consum s-au asociat cu profile sociodemografice și nutriționale mai puțin favorabile.

Având în vedere posibilele interacțiuni sinergice sau antagoniste dintre aditivi și faptul că datele analizate reflectă obiceiuri alimentare de acum aproape un deceniu, autorii subliniază necesitatea unor studii suplimentare. Integrarea expunerii cumulative în evaluările de siguranță este esențială, mai ales în contextul dovezilor emergente care leagă anumite amestecuri de aditivi de riscul cardiometabolic, inclusiv diabetul zaharat de tip 2.