Efectele aditivilor alimentari conform studiilor

©

Autor:

Efectele aditivilor alimentari conform studiilor

Aditivii sunt substanțe folosite în industria alimentară în mai multe scopuri, precum conservarea alimentelor, îmbunătățirea gustului sau aspectului acestora. Cea mai veche înregistrare a unui aditiv alimentar datează din Egiptul Antic, 1500 î.Hr., când au fost adăugate extracte naturale în bomboane pentru a le face mai atractive. (1)

Aditivii pot fi găsiți în toate tipurile de alimente și băuturi. Există o listă online a aditivilor alimentari, actualizată de Food and Drug Administration (FDA) (2), aceasta fiind organizația mondială responsabilă de monitorizarea și înregistrarea acestora. Înainte de utilizarea lor în alimente, trebuie să treacă mai multe etape ce verifică siguranța utilizării, în conformitate cu actuale reglementări de sănătate publică. Pentru Europa, după ce sunt aprobați pentru a fi folosiți, sunt marcați cu litera E. (3)

Peste 3.000 de aditivi alimentari sunt enumerați de FDA și pot fi clasificați în diferite grupe, în funcție de proprietățile lor:

  • conservanți;
  • îndulcitori;
  • aditivi de culoare;
  • arome și condimente;
  • potențiatori de aromă;
  • înlocuitori de grăsimi
  • emulgatori, stabilizatori și agenți de îngroșare
  • lianți, texturizanți, agenți de control al pH-ului și acidulanți;
  • agenți de dospire, nutrienți pentru drojdie, întăritori și balsamuri pentru aluat;
  • agenți de întărire;
  • preparate enzimatice;
  • gaze. (4)


Unele substanțe folosite ca aditivi alimentari pot fi conținute și în medicamente sau produse cosmetice. Copiii suspectați că au o reacție adversă la un aditiv alimentar sunt sfătuiți să evite medicamentele și produsele cosmetice corelate. (4)

Există și E-uri fără efecte negative asupra sanătăţii, precum vitaminele A, C și E (antioxidanți naturali), clorofila (pentru dulciuri), lecitina (antioxidant, întâlnit și în ciocolată), pectina (gelifiant natural). (4)

Proprietățile aditivilor alimentari

Aditivii alimentari au în general următoarele caracteristici:

  • sunt substanțe sintetice ori naturale;
  • nu pot fi consumate ca hrană în sine;
  • scopul adăugării este de a îmbunătăți calitatea, culoarea, parfumul, aroma alimentelor și de a satisface cerințele de conservare, prospețime și procesare. (1)


Adăugarea de aditivi alimentari nu este permisă în „alimente neprelucrate”, precum:

  • Miere;
  • Uleiuri și grăsimi neemulsionate de origine animală sau vegetală;
  • Unt;
  • Lapte pasteurizat și sterilizat (inclusiv UHT) nearomatizat și smântână pasteurizată simplă fără aromă (cu excepția smântânii cu conținut scăzut de grăsimi);
  • Produse lactate fermentate, netratate termic după fermentare;
  • Apă minerală naturală și apă de izvor și toate celelalte ape îmbuteliate sau ambalate;
  • Cafea (cu excepția cafelei instant aromate) și extracte de cafea;
  • Ceai fără arome din frunze;
  • Zaharuri;
  • Paste uscate, cu excepția pastelor fără gluten și/sau destinate dietelor hipoproteice. (5)


Reacții adverse ale aditivilor alimentari

Conform studiilor, prevalența efectelor adverse la adulți este estimată a fi mai mică de 1%, în timp ce la copii este de 1-2%. Copiii atopici par să aibă mai multe șanse de a avea reacții adverse la aditivii alimentari (2-7%). (6)
Aditivii alimentari pot fi responsabili de apariția unor simptome ușoare (înroșirea feței sau rinoree) până la situații care pun viața în pericol (anafilaxie). Totodată, pot fi cauza agravării bolilor preexistente, cum ar fi dermatita atopică. (4)

  • Carminul, un colorant roșu natural, a fost implicat în urticarie/angioedem, episoade recurente de dermatită, astm și anafilaxie la adulți. (7, 8)


  • Annatto este un colorant alimentar galben intens sau portocaliu care se adaugă alimentelor și produselor cosmetice. S-au observat reacții adverse la acest aditiv la copii, constând atât în urticarie, cât și în angioedem. (9)


  • Tartrazina este un colorant ce se obține din gudronul de cărbune. A fost frecvent asociat unor boli, precum urticaria cronică idiopatică, erupțiilor intermitente recurente de eczeme, urticarie acută și/sau angioedem induse. Ingestia de tatrazină a fost, de asemenea, asociată cu iritabilitate, neliniște și tulburări de somn la unii copii. (10)


  • La adulți, condimentele par să fie responsabile de efecte iritante (dermatită de contact, strănut, rinoree, mâncărime oculară, lăcrimare sau tuse); reacții mediate de IgE (rinoconjunctivită, astm, urticarie, angioedem, anafilaxie, simptome gastrointestinale); Reacții imunologice nemediate de IgE (dermatită alergică de contact) Angioedemul și anafilaxia induse de condimente au fost descrise și la copii. (11)


  • Conservanții sunt adăugați în mod obișnuit pentru a preveni deteriorarea alimentelor și modificările culorii, aromei și texturii alimentelor. Hidroxianisolul butilat (BHA) și hidroxitoluenul butilat (BHT) sunt conservanți utili datorită capacității lor antioxidante. Nu există studii sau rapoarte de caz despre reacții adverse la BHA sau BHT la copii, iar la adulți au fost asociate exacerbări ale urticariei idiopatice cronice. (12)


  • Agenții de sulfitare sub formă de săruri de sodiu săruri de potasiu (adică bisulfit de potasiu) sunt utilizați ca conservanți în industria alimentară și farmaceutică pentru că reduc alterarea și acționează ca un antioxidant în unele medicamente. Sensibilitatea la sulfiți apare mai des la pacienții astmatici. La adulți au fost descrise manifestări dermatologice, respiratorii și gastrointestinale, precum dermatita de contact, bronhoconstricție și crampe abdominale cu diaree. Sulfiții conținuti în medicamente și produse cosmetice pot fi, de asemenea, responsabili de reacții adverse. (13)


  • Îndulcitorii sunt aditivi alimentari folosiți pentru îndulcire. Aspartamul este un îndulcitor artificial prezent în mai multe produse fără zahăr, precum și în unele medicamente și suplimente de vitamine. Un studiu de caz efectuat la un pacient de 11 ani, a demonstrat rezolvarea dermatitei sistemice de contact după restricția alimentelor cu aspartam în compoziție. La adulți, aportul de aspartam este asociat cu cefaleea cronică. Există și o corelație între consumul de aspartam din băuturile răcoritoare și menarha timpurie. (14)


  • Monoglutamatul sodic (MSG) este un potențator de aromă folosit în multe alimente procesate. MSG a fost asociat la adulți cu exacerbările astmului bronșic sau urticarie, însă nu există dovezi care să susțină evitarea MSG la toți pacienții. (15)


Efectele aditivilor alimentari asupra microbiomul intestinal

În prezent există un consum mare de alimente ultraprocesate, unele dintre acestea având efecte negative asupra microbiotei. Unii conservanți alimentari precum benzoatul de sodiu, nitritul de sodiu sau sorbat de potasiu, îndulcitori, emulgatori și coloranți sintetici induc modificări comportamentale și disbioză. (16)


De cele mai multe ori, utilizarea aditivilor este indispensabilă în industria alimentară. Însă, în microbiota intestinală s-au observat modificări ale homeostaziei, cu efecte inflamatorii, fapt ce contribuie la dezvoltarea bolilor inflamatorii gastrointestinale (boala Crohn, colită ulcerativă). Mai multe studii sunt necesare pentru a descifra interacțiunile. (17)

Diagnostic

Reacțiile adverse la aditivii alimentari la copii poate fi o adevărată provocare pentru clinician. Un istoric medical detaliat este esențial, mai ales că multi copii atopici au șanse ridicate de a avea reacții adverse la aditivii alimentari. (4)

Suspiciunea apare atunci când există antecedente de:

  • reacții adverse la mai multe alimente neînrudite;
  • reacții adverse la un aliment din comerț dar nu și atunci când este preparat acasă;
  • agravarea unei boli preexistente fără explicație. (4)


Consumul de aditivi alimentari prin dietă și suplimente alimentare ar trebui limitat, pentru a avea un stil de viață echilibrat, cu riscuri mai scăzute de a dezvolta boli autoimune ori diverse intoleranțe. (17)

Pentru o dietă „curată“, verificați întotdeauna etichetele de pe produsele alimentare, încercați să gătiți preparatele în propria bucătărie, urmăriți să alegeți doar produse naturale și din surse sigure, dar mai ales, informați-vă eficient!


Data actualizare: 22-03-2022 | creare: 22-03-2022 | Vizite: 151
Bibliografie
1. Jen JJS, Chen J. Food Safety in China: Science, Technology, Management and Regulation. John Wiley & Sons; 2017.
2. Nutrition C for FS and A. Food Additive Status List. FDA. Published online August 26, 2021. Accessed March 21, 2022. https://www.fda.gov/food/food-additives-petitions/food-additive-status-list
3. Rulis AM, Levitt JA. FDA’S food ingredient approval process: Safety assurance based on scientific assessment. Regul Toxicol Pharmacol RTP. 2009;53(1):20-31. doi:10.1016/j.yrtph.2008.10.003
4. Laura A, Arianna G, Francesca C, Carlo C, Carla M, Giampaolo R. Hypersensitivity reactions to food and drug additives: problem or myth? Acta Bio Medica Atenei Parm. 2019;90(Suppl 3):80-90. doi:10.23750/abm.v90i3-S.8168
5. Union PO of the E. CELEX1, Commission Regulation (EU) No 1129/2011 of 11 November 2011 amending Annex II to Regulation (EC) No 1333/2008 of the European Parliament and of the Council by establishing a Union list of food additives (Text with EEA relevance). Published November 21, 2013. Accessed March 21, 2022. http://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/28cb4a37-b40e-11e3-86f9-01aa75ed71a1/language-en
6. Common food colorants and allergic reactions in children: Myth or reality? - PubMed. Accessed March 21, 2022. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/28407952/
7. Machler BC, Jacob SE. Carmine Red: A Potentially Overlooked Allergen in Children. Dermat Contact Atopic Occup Drug. 2018;29(2):92-93. doi:10.1097/DER.0000000000000354
8. Chung K, Baker JR, Baldwin JL, Chou A. Identification of carmine allergens among three carmine allergy patients. Allergy. 2001;56(1):73-77. doi:10.1034/j.1398-9995.2001.00693.x
9. Ramsey NB, Tuano KTS, Davis CM, Dillard K, Hanson C. Annatto seed hypersensitivity in a pediatric patient. Ann Allergy Asthma Immunol Off Publ Am Coll Allergy Asthma Immunol. 2016;117(3):331-333. doi:10.1016/j.anai.2016.07.001
10. Rowe KS, Rowe KJ. Synthetic food coloring and behavior: a dose response effect in a double-blind, placebo-controlled, repeated-measures study. J Pediatr. 1994;125(5 Pt 1):691-698. doi:10.1016/s0022-3476(94)70059-1
11. Chen JL, Bahna SL. Spice allergy. Ann Allergy Asthma Immunol Off Publ Am Coll Allergy Asthma Immunol. 2011;107(3):191-199; quiz 199, 265. doi:10.1016/j.anai.2011.06.020
12. Randhawa S, Bahna SL. Hypersensitivity reactions to food additives. Curr Opin Allergy Clin Immunol. 2009;9(3):278-283. doi:10.1097/ACI.0b013e32832b2632
13. Abiega-Franyutti P, Freyre-Fonseca V. Chronic consumption of food-additives lead to changes via microbiota gut-brain axis. Toxicology. 2021;464:153001. doi:10.1016/j.tox.2021.153001
14. Consumption of caffeinated and artificially sweetened soft drinks is associated with risk of early menarche - PubMed. Accessed March 21, 2022. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26178725/
15. Monosodium glutamate avoidance for chronic asthma in adults and children. Accessed March 21, 2022. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8823518/
16. Laudisi F, Stolfi C, Monteleone G. Impact of Food Additives on Gut Homeostasis. Nutrients. 2019;11(10):E2334. doi:10.3390/nu11102334
17. Rinninella E, Cintoni M, Raoul P, Gasbarrini A, Mele MC. Food Additives, Gut Microbiota, and Irritable Bowel Syndrome: A Hidden Track. Int J Environ Res Public Health. 2020;17(23):8816. doi:10.3390/ijerph17238816
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
 
 
 
Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.