Expunerea la lumină în timpul nopții și riscul crescut de boli cardiovasculare: noi dovezi din UK Biobank

Un studiu amplu publicat în JAMA Network Open în octombrie 2025, realizat de cercetători de la Harvard Medical School, Massachusetts General Hospital și Universitatea din Manchester, a investigat asocierea dintre expunerea la lumină în timpul nopții și riscul de boli cardiovasculare. Analizând date provenite de la aproape 89.000 de participanți din cohorta UK Biobank, autorii au descoperit că persoanele cu vârsta peste 40 de ani expuse la lumină nocturnă intensă prezintă un risc mai mare de boală coronariană, insuficiență cardiacă, fibrilație atrială și accident vascular cerebral. Efectele au fost mai pronunțate la femei și la participanții mai tineri.

Context

Funcționarea normală a sistemului cardiovascular depinde de ritmurile circadiene bine reglate, care controlează variațiile diurne ale tensiunii arteriale, frecvenței cardiace, nivelurilor hormonale și metabolismului glucozei. Perturbarea acestor ritmuri, de exemplu prin expunere la lumină pe timpul nopții sau prin somn neregulat, poate crește tensiunea arterială și frecvența cardiacă, poate amplifica inflamația sistemică și reduce variabilitatea ritmului cardiac — toți factori de risc cunoscuți pentru bolile cardiovasculare.

Studiile efectuate pe animale au arătat că expunerea prelungită la lumină nocturnă duce la modificări structurale cardiace, precum hipertrofia și fibrozarea miocardică, agravând insuficiența cardiacă. Pe plan epidemiologic, munca în schimburi, un context clasic de perturbare circadiană, este corelată cu o mortalitate cardiovasculară crescută, boală coronariană și insuficiență cardiacă.

Lumina nocturnă artificială reprezintă o sursă importantă de dezechilibru circadian. Studiile anterioare au asociat nivelurile ridicate de iluminare ambientală nocturnă cu incidențe crescute ale bolii coronariene și ale accidentului vascular cerebral, dar și cu factori de risc intermediari precum obezitatea, diabetul zaharat și hipertensiunea arterială. Majoritatea acestor cercetări s-au bazat însă pe măsurători indirecte ale luminii (de exemplu, imagini satelitare) sau pe cohorte mici, fără monitorizarea personalizată a expunerii luminoase.

Un studiu anterior al aceleiași echipe, bazat pe 89.000 de participanți UK Biobank, a demonstrat deja că expunerea crescută la lumină pe timpul nopții se corelează cu o mortalitate cardiometabolică mai mare și cu un risc crescut de diabet de tip 2. Studiul actual extinde această analiză pentru a evalua asocierea dintre expunerea luminoasă individuală (zi și noapte) și incidența principalelor boli cardiovasculare de-a lungul unei perioade medii de 9,5 ani.

Despre studiul actual

Cercetarea s-a bazat pe participanți din UK Biobank care au purtat senzori de lumină la încheietura mâinii timp de o săptămână, între 2013 și 2016. Dispozitivele au înregistrat continuu intensitatea luminii, iar datele au fost ulterior procesate și sintetizate în profiluri de expunere luminoasă pe 24 de ore.

Analiza factorială a permis delimitarea a două intervale principale:

• Lumina diurnă (7:30–20:30)

• Lumina nocturnă (0:30–6:00)

Participanții au fost împărțiți în percentile de expunere, cu 0–50% reprezentând cele mai întunecate nopți.

Au fost evaluate cinci rezultate cardiovasculare principale:

• boala coronariană,

• infarctul miocardic,

• insuficiența cardiacă,

• fibrilația atrială,

• accidentul vascular cerebral.

Datele au provenit din registrele spitalicești, medicină primară și certificate de deces. Persoanele cu boli cardiovasculare preexistente au fost excluse din analiză.

Pentru estimarea riscurilor, cercetătorii au folosit modele Cox proporționale, ajustate treptat pentru:

• factori demografici (vârstă, sex, etnie);

• factori socio-economici (educație, venit, indice de deprivare);

• factori comportamentali (dietă, consum de alcool, fumat, activitate fizică, mediul urban).

S-au testat și interacțiuni cu scorurile genetice de risc cardiovascular, precum și diferențele în funcție de vârstă și sex.

Rezultate

Analiza a inclus 88.905 participanți (vârstă medie 62,4 ani, 57% femei), urmăriți în medie 7,9 ani.

Rezultatele au arătat că:

• Expunerea nocturnă la lumină a fost clar și progresiv asociată cu un risc mai mare de boli cardiovasculare.

• Expunerea la lumină diurnă părea protectoare în modelele ajustate parțial, însă această relație s-a estompat după includerea tuturor factorilor de stil de viață.

• Când activitatea fizică a fost exclusă din model, efectul benefic al luminii diurne a reapărut pentru insuficiența cardiacă și accidentul vascular cerebral.

Comparativ cu persoanele expuse la cele mai întunecate nopți, cei aflați în cele mai luminoase medii nocturne au prezentat riscuri semnificativ crescute pentru toate cele cinci patologii cardiovasculare studiate — boală coronariană, infarct miocardic, insuficiență cardiacă, fibrilație atrială și accident vascular cerebral — chiar și după ajustarea pentru factori demografici, socioeconomici și comportamentali.

O creștere a expunerii la lumină nocturnă cu o abatere standard a fost asociată cu o creștere a riscului cu 5–8% pentru fiecare dintre aceste boli.

Efectele au fost mai pronunțate la femei (pentru insuficiență cardiacă și boală coronariană) și la participanții mai tineri (pentru insuficiență cardiacă și fibrilație atrială). Nu s-au observat modificări semnificative ale asocierii pentru infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral în funcție de sex sau vârstă.

Importanța factorilor genetici a fost evaluată separat: rezultatele au rămas stabile chiar și după includerea scorurilor de risc poligenic, ceea ce sugerează că interacțiunea gene–mediu nu explică relația observată.

Concluzii

Acest studiu prospectiv de mari dimensiuni evidențiază o asociere robustă între expunerea la lumină în timpul nopții și un risc crescut de boli cardiovasculare. Deși designul observațional nu permite stabilirea cauzalității, autorii propun mai multe mecanisme biologice plauzibile:

• Perturbarea ritmurilor circadiene prin inhibarea secreției de melatonină și dereglarea ciclurilor hormonale;

• Tulburarea somnului, ducând la creșterea tensiunii arteriale și activarea sistemului nervos simpatic;

• Stres vascular și metabolic cronic, favorizând inflamația și disfuncția endotelială.

În contrast, expunerea adecvată la lumină naturală în timpul zilei pare să consolideze ritmurile circadiene și să sprijine sănătatea cardiovasculară.

Punctele forte ale studiului includ:

• dimensiunea mare a eșantionului,

• măsurarea obiectivă și continuă a expunerii luminoase,

• urmărirea pe termen lung (aproape 8 ani).

Limitările notabile sunt:

• posibila confuzie reziduală legată de comportamentele individuale;

• compoziția etnică limitată (majoritar participanți albi);

• lipsa datelor despre sursa exactă a luminii (de exemplu, ecrane, iluminat stradal sau interior);

• imposibilitatea de a stabili cauzalitatea între expunerea la lumină și bolile cardiovasculare.

Autorii concluzionează că iluminatul nocturn artificial ar trebui considerat un factor de risc modificabil pentru bolile cardiovasculare. Reducerea expunerii la lumină intensă pe timpul nopții și asigurarea unei expuneri adecvate la lumina naturală diurnă ar putea deveni componente esențiale ale strategiilor de sănătate publică în mediul urban.