Expunerea la vârfuri de poluare cu PM2.5 nu este asociată cu risc cardiovascular crescut la bărbații în vârstă: date dintr-un studiu danez

Un studiu publicat în aprilie 2025 în Journal of Cardiology, realizat de echipa coordonată de Søren P. Mayntz, a evaluat relația dintre expunerea la vârfuri de particule fine în suspensie cu diametrul sub 2,5 microni (PM2.5) și incidența evenimentelor cardiovasculare majore (major adverse cardiovascular events, MACE) în rândul bărbaților danezi vârstnici. Studiul, parte a subproiectului AIRCARD, a analizat datele a peste 26.000 de participanți din studiile VIVA și DANCAVAS.

Context

Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces la nivel global, iar poluarea aerului este un factor de risc modificabil care contribuie semnificativ la această povară. Particulele PM2.5, datorită dimensiunilor reduse, pot pătrunde în circulația sanguină, declanșând inflamație sistemică și afectând sistemul cardiovascular. Deși numeroase cercetări au demonstrat efectele expunerii acute sau cronice la PM2.5 asupra riscului de infarct miocardic și accident vascular cerebral, puține studii au investigat impactul expunerilor repetate la niveluri crescute de PM2.5 (peak exposure) pe termen lung.

Despre studiul actual

Acest studiu a utilizat o cohortă formată din 26.723 de bărbați cu vârsta între 65 și 74 de ani din Danemarca, participanți în studiile de screening cardiovascular VIVA și DANCAVAS. Informațiile individuale au fost corelate cu registrele naționale daneze pentru a obține date despre statusul socio-demografic, istoricul medical, spitalizări și mortalitate.

Estimarea expunerii la PM2.5

Expunerea la PM2.5 a fost modelată la nivelul fiecărei adrese de domiciliu, pentru perioada 1979–2019, folosind sistemul integrat danez de modelare a poluării aerului:

• Modelul danez eurasiatic (Danish Eulerian Hemispheric Model) pentru fondul regional

• Modelul de fond urban (Urban Background Model) pentru fondul local

• Modelul operațional de poluare stradală (Operational Street Pollution Model) pentru nivelurile la nivelul străzii

Pe baza acestor modele, s-au generat concentrații orare de PM2.5, care au fost ulterior agregate în medii lunare. Un vârf de poluare a fost definit ca o medie lunară ce depășește media populațională lunară cu peste două deviații standard.

Definirea rezultatului principal

Evenimentul cardiovascular major (MACE) a fost definit ca un compozit incluzând:

• Accident vascular cerebral non-fatal

• Infarct miocardic acut

• Revascularizare coronariană

• Revascularizare periferică

• Mortalitate cardiovasculară

Factori de confuzie și modele de analiză

Au fost utilizate modele Cox de regresie proporțională a hazardului, cu ajustări progresive:

• Modelul 1: ajustat pentru vârstă și anul includerii

• Modelul 2: ajustat suplimentar pentru fumat, indice de masă corporală, antecedente familiale de boli cardiovasculare

• Modelul 3 (complet): ajustat suplimentar pentru expunerea la zgomot și factori socio-economici (statut marital și indicele de avere al gospodăriei)

Zgomotul rutier a fost modelat ca medie între weekend și zile lucrătoare, la fațada cea mai expusă a clădirii.

Rezultate

Caracteristici ale participanților

• Cei care au suferit un eveniment cardiovascular au fost ușor mai în vârstă, cu un IMC mai mare

• Prevalența diabetului zaharat de tip 2, a hipertensiunii arteriale și a fumatului activ a fost semnificativ mai mare

• Aceștia au fost expuși la un număr mai mare de vârfuri de PM2.5, cu magnitudine medie și minimă mai ridicată

Analize principale

În modelul complet ajustat:

• Nu s-a identificat o asociere semnificativă statistic între expunerea la vârfuri de PM2.5 și riscul de MACE

• Includerea mai multor vârfuri de expunere nu a crescut riscul cardiovascular

• Raportul de hazard (HR) a rămas aproape de 1, indiferent de numărul sau intensitatea vârfurilor

Analize de sensibilitate

• Definirea alternativă a vârfurilor și evaluarea expunerii în intervale de 1 an și 5 ani înainte de eveniment nu au modificat rezultatele

• Chiar și definițiile mai sensibile ale vârfurilor, aplicate pe ferestre temporale scurte, nu au demonstrat o relație semnificativă

Concluzii

Deși participanții care au suferit evenimente cardiovasculare au fost expuși mai frecvent la vârfuri de PM2.5, această expunere pe termen lung nu s-a asociat cu un risc crescut de MACE în modelele complet ajustate. Rezultatele sugerează că expunerea cronică susținută, și nu vârfurile sporadice, poate juca un rol mai important în patogeneza cardiovasculară – cel puțin în regiuni cu poluare generală scăzută, cum este Danemarca.

Autorii subliniază nevoia de a replica acest studiu în alte populații, în special în:

• Zone cu niveluri mai ridicate de poluare atmosferică

• Populații mai diverse (femei, persoane tinere)

• Regiuni cu expuneri industriale sau urbane mai intense