Care este starea dupa operatie de tiroida?

@csimion70

La Parhon e cel mai indicat sa mergi, cu asta se ocupa, tb vazut despre ce e vorba acolo.

Ok multumesc mult.Am intrebat poate mai exista cineva pe forum care a trebuit sa faca scintigrafia paratiroidiana sau care s-a operta de paratiroide.Am auzit ca nu oriunde se face acea scintigrafie, si difera de scintigrafi de tiroida.

csimion70, secţiile de la etajele superioare de la Parhon se ocupă de tratarea afecţiunilor paratiroidiene. Am întâlnit acum doi ani persoane care se tratau de paratiroidă la secţiile de "Patologie suprarenală și a metabolismului osos". Acolo primesc eventual și indicaţie de intervenţie chirurgicală.

Tot referitor la anti-tiroglobulină, cu care se confruntă unii pacienţi urmăriţi la Parhon și probabil își pun întrebări în legătură cu semnificația ei atunci când citesc valorile pe buletinele de analize... Ma gândeam mai demult să sintetizez aici pe forum unele concluzii din studiul lui Pacini, "Thyroglobulin autoantibodies in thyroid cancer: Incidence and relationship with tumour outcome", care a fost făcut pe pacienți cu și fără evidenţă de țesut tiroidian rezidual sau metastatic după intervenția chirurgicală și terapia cu iod radioactiv. Fragmente din studiu:

„Titrurile inițial pozitive de anticorpi au devenit negative la unii pacienți fără evidenţă de țesut tiroidian rezidual sau metastatic după intervenția chirurgicală și terapia cu iod radioactiv, la alţi pacienți au scăzut, nu s-au modificat în alte cazuri și au crescut în altele. La unii pacienți, titrurile inițial pozitive de anticorpi au scăzut, dar au rămas detectabile după intervenția chirurgicală și terapia ulterioară.

Unii pacienți cu carcinom tiroidian diferențiat au avut teste negative de anticorpi când au fost văzuți pentru prima dată după intervenția chirurgicală, dar au devenit pozitivi în timpul monitorizării (luni sau chiar ani mai târziu). Unii dintre acești pacienți aveau metastaze pulmonare și / sau limfatice, alții aveau reziduuri tiroidiene, iar alții nu prezentau urme de boală. Testele anticorpilor au rămas pozitive în unii dintre pacienţii cu implicare metastatică și au devenit negative în toate celelalte cazuri la testele ulterioare.

Rate de remisie sau progresie au fost descoperite la pacienții cu sau fără teste pozitive de anticorpi.”

Scopul studiului a fost nu numai să evalueze incidenţa autoanticorpilor circulanți (antitiroglobulinei) într-o serie mare de pacienți cu cancer tiroidian, ci și să evalueze dacă anticorpii tiroidieni pot afecta rezultatul tumorii sau pot avea vreo semnificație prognostică.

Studiul a arătat că „producția de anticorpi scade sau încetează odată cu îndepărtarea țesutului tiroidian metastatic, în timp ce continuă sau chiar crește în cazul unei boli persistente sau progresive. Constatarea noastră sugerează că prezența țesutului metastatic poate juca un rol important în perpetuarea activității clonelor limfocite care produc tiroglobulină sau anticorpi microzomali.”

Concluzia studiului a fost că “prezența țesutului tiroidian metastatic pare să fie necesară la perpetuarea sintezei anticorpilor”.

Studiul a mai menţionat că „deoarece tratamentul cancerului tiroidian implică utilizarea iodului radioactiv, se poate specula că eliberarea antigenelor tiroidiene în circulație datorită leziunii radiațiilor ar putea iniția lanţul evenimentelor care conduc la producerea de autoanticorpi. Acest fenomen a fost implicat în creșterea tranzitorie a titrurilor serice ale anticorpilor tiroidieni după tratamentul cu iod radioactiv în boala lui Graves. În seria noastră de pacienţi, majoritatea pacienților cu anticorpi pozitivi au fost pozitivi înainte de a primi tratament cu iod radioactiv, în timp ce doar 5 au dezvoltat anticorpi pozitivi după una sau mai multe doze de iod radioactiv. Mai mult, mulți pacienți cu cancer tiroidian care au primit terapie cu iod radioactiv, chiar și în doze cumulative mari, nu au devenit niciodată pozitivi la anticorpi. Cu toate acestea, datele noastre nu pot exclude faptul că tratamentul cu iod radioactiv poate fi responsabil de exacerbarea tranzitorie a fenomenelor autoimune preexistente”.

Pacienţii urmăriţi la secţia nucleară de la Parhon îşi pot pune întrebarea, uitându-se pe buletinele de analize care menţionează Tg şi Anti-Tg: de ce se cheltuie bani cu analiza tiroglobulinei şi a anti-tiroglobulinei? De ce pacientul care a avut cancer e urmărit cu două analize: tiroglobulina şi anti-tiroglobulina? De ce se măsoară tocmai astea două? De ce se scoală pacientul dimineaţa şi pierde vremea ca să vină la spital să facă astea două analize (pe lângă tsh, care stimulează ţesutul tiroidian restant)? Pentru că astea două arată dacă mai este ţesut tiroidian în corp (şi implicit, cancer). Sunt considerate “markeri tumorali” (şi la Parhon la analize unii pacienţi au şi văzut probabil că sunt întrebaţi de asistente “facem markerii tumorali?”, şi se refeă la Tg şi Anti-Tg). Orice valoare dozabilă a Tg-ului sau Anti-Tg-ului, oricât de mică, indică prezenţa ţesutului tiroidian lăsat în urmă la operaţie.

Mai poate fi interesant de ştiut despre markerii tumorali că metoda prin care sunt măsuraţi poate subestima sau supraestima valoarea reală a tiroglobulinei (având în vedere că în prezenţa anti-tiroglobulinei, tiroglobulina se va măsura în funcţie de anti-tiroglobulină). De exemplu metoda cu detecţie prin electrochemiluminiscenţă folosită la Parhon subestimează valoarea reală a tiroglobulinei.

Pe Internet se pot citi multe articole medicale în care se dezbate cu privire la metoda cea mai adecvată de măsurare a Tg şi care să reducă interferenţa anti-tiroglobulinei. De obicei, metoda cea mai adecvată este considerată cea care nu dă valori fals mici ale Tg (adică nu subestimează valoarea reală a Tg). În cazul pacienţilor cu anti-tiroglobulină dozabilă, medicii de regulă preferă o metodă care să dea valori fals mari decât o metodă care să dea valori fals mici.

„Anticorpii anti-Tg au tendința de a determina o subestimare a Tg atunci când se utilizează testul imunometric, și pot provoca o subestimare sau o supraestimare a măsurătorilor RIA (Radio Immuno Assay). În SUA laboratoarele cele mai comerciale utilizează metoda imunometrică pentru măsurarea Tg: cu acest tip de analiză, nivelurile nedetectabile de Tg în prezența anticorpilor anti-Tg nu se corelează cu absența bolii. [...] Măsurarea Tg serică la pacienții cu carcinom tiroidian diferenţiat cu Anti-Tg circulant este în prezent problematică. Este important să se utilizeze o metodă Tg care oferă măsurători care să fie în concordanță cu starea tumorii. Metodele imunometrice au tendința de a subestima serul atunci când este prezentă Anti-Tg, crescând riscul de a rata metastazele unui carcinom tiroidian diferenţiat. Metoda RIA (Radio Immuno Assay) a oferit valori ale Tg serice mai adecvate din punct de vedere clinic în grupul pacienților cu Anti-Tg pozitiv cu CTD metastatic.” (cf. Spencer CA, Takeuchi M, Kazarosyan N et al., „Serum thyroglobulin autoantibodies: prevalence, influence on serum thyroglobulin measurement, and prognostic significance in patients with differentiated thyroid carcinoma”).

Buna ziua ! Am facut un an de cand m.am operat de tiroida si am facut analizele, Tsh il am 26.672, T3 0.68 si Free T4 0.85, mi.a iesit Tsh prea mare, ce înseamnă asta?

Azi am incercat sa ma programez pentru o scintigrama la paratiroide la parhon.Mi s-a spus ca daca nu am trimitere de la un medic care este din Bucuresti nu pot sa fac acea scintigrama fara plata.Daca totusi doresc, trebuie sa merg la particular, la un medic din bucuresti, sa obtin o trimitere de la acel medic si apoi sa ma programez pentru o scintigrafie.(ASTA E ROMANIA).Precizez ca am fost operat de tiroida la Parhon, am primit asistenta si tratament la sectia de terapie izotopica.In data de 26 09 2018 dupa ce am fost la un control de rutina dl doctor de la sectia de terapie izotopica mi-a recomandat cateva analize, si mi-a spus ca nu mai poate sa ma mai primeasca la un alt control, fiindca sunt prea multi pacienti, iar acum am nevoie de acea scintigrama la paratiroide.Daca ma mai primea poate ca acum puteam sa fac scintigrfie gratuit.Nu stiu ce sa fac.Sa incerc sa ma programez la un nou control ?

Incearca sa te programezi la dr Goldstein, scintigrafia paratiroidelor cea mai eficienta se face cu SPECT/CT, aparat care se gaseste la medicina nucleara de la Parhon, ia trimitere daca trebuie.
Dupa analize, nu este vorba de o paratiroida hiperfunctionala, cel putin deocamadata - nu produce hormoni in exces si calciul e bun, nu ai zis nimic de fosfor...

@Mony96
Mergi la endocrinolog sa verifice doza si tipul tratamentului de substitutie, gradul de absorbtie etc.
Prima impresie este ca doza e prea mica sau nu se absoarbe corect.

@Cristina Haoran

Comentariile fara sfarsit despre studii "celebre", scoase din context si deja depasite, nu demonstreaza mare lucru.
Mecanismul de activare/aparitie a anticorpilor anti-tiroglobulina nu este cunoscut nici macar in tiroidita Hashimoto, asa ca folosirea lor ca "marker tumoral" e cel putin o gluma proasta, acesti anticorpi, odata dobanditi, raman in organism si se pot activa si in prezenta altor afectiuni autoimune, boli parazitare, depind chiar de dieta dupa unele masuratori.Dovada acestui comportament heterogen este data si de evolutia carcinomului tiroidian in prezenta sau absenta anticorpilor anti-tiroglobulina, care arata in majoritatea cazurilor ca nu au legatura cu prognosticul bolii.

Tocmai modul cum aceşti anticorpi se pot activa continuă să mă intrige cel mai tare. Din câte am înţeles eu, se pot activa doar dacă mai există ţesut tiroidian în corp. Şi pot masca tiroglobulina în aşa măsură încât ea uneori nici nu mai apare la analize, dar în funcţie de prezenţa anti-tiroglobulinei, medicii deduc care ar fi valoarea tiroglobulinei...

Iar studiul care mi-a atras mie atenţia este totuşi în continuare citat de cercetători şi a devenit un studiu de referinţă. Chiar dacă eu nu l-am sintetizat în modul cel mai potrivit şi mai uşor de înţeles şi am omis aspecte importante din context, care sunt reprezentative.

A fost făcut pe pacienți cu și fără evidenţă de țesut tiroidian rezidual sau metastatic după intervenția chirurgicală și terapia cu iod radioactiv. Pe 600 de pacienţi, mai precis – şi anticorpi ai tiroglobulinei pozitivi şi/sau anticorpi microzomali au fost descoperiţi la 138 (23%) pacienţi (23, 9% cu carcinom tiroidian papilar, 25% cu carcinom tiroidian folicular, 16, 1% cu carcinom tiroidian anaplastic, şi 4, 1% cu carcinom tiroidian medular:

„La 64 de pacienţi fără evidenţă de țesut tiroidian rezidual sau metastatic după intervenția chirurgicală și terapia cu iod radioactiv, titrurile inițial pozitive de anticorpi au devenit negative la 54, 6%, au scăzut la 32, 8%, nu s-au modificat la 3, 1%, și au crescut la 9, 3%. Comparativ, titrurile de anticorpi ai pacienţilor cu boală persistentă au devenit nedetectabile în 8, 3% cazuri, au scăzut în 16, 6%, au rămas nemodificate în 25% şi au crescut în 50% din cazuri.

La cei 5 pacienţi cu cancer anaplastic şi la pacientul cu cancer tiroidian medular, titrurile inițial pozitive de anticorpi au scăzut, dar au rămas detectabile după intervenția chirurgicală și terapia ulterioară (chemioterapie si/sau radioterapie externă).

34 pacienți suplimentari cu carcinom tiroidian diferenţiat au avut teste de anticorpi negative când au fost văzuți pentru prima dată după intervenția chirurgicală, dar au devenit pozitivi în timpul monitorizării (luni sau chiar ani mai târziu). 9 dintre acești pacienți aveau metastaze pulmonare și / sau limfatice, 7 aveau reziduuri tiroidiene şi 18 nu prezentau urme de boală. În acest grup, testele anticorpilor au rămas pozitive la 5 dintre pacienţii cu implicare metastatică și au devenit negative în toate celelalte cazuri la testele ulterioare.

Rate de remisie sau de progresie au fost descoperite la pacienții cu sau fără teste pozitive de anticorpi.”

În linii mari, ceea ce eu am înţeles este că producția de anticorpi scade sau încetează odată cu îndepărtarea țesutului tiroidian metastatic, în timp ce continuă sau chiar crește în cazul unei boli persistente sau progresive, şi prezența țesutului metastatic poate juca un rol important în perpetuarea activității clonelor limfocite care produc tiroglobulină sau anticorpi microzomali. În fond, de asta pacienţii cu cancer tiroidian sunt monitorizaţi cu Tg şi Anti-Tg…

Traduc pentru cei interesaţi şi recomandările pentru carcinomul tiroidian papilar cu risc intermediar-redus propuse de Livia Lamartina, Giorgio Grani, Cosimo Durante, Isabelle Borget, Sebastiano Filetti şi Martin Schlumberger şi publicate în septembrie 2018 (cu titlul “Follow-up of differentiated thyroid cancer – what should (and what should not) be done” – urmărirea cancerului tiroidian diferentiat – ce ar trebui şi ce nu ar trebui făcut):

„În cazul unui răspuns excelent la tiroidectomie totală și ablaţiunea cu iod radioactiv, răspunsul la tiroidectomia totală și ablația resturilor de ţesut cu iod radioactiv sunt evaluate cu determinarea tiroglobulinei serice (bazală sau stimulată de TSH) și ecografia gâtului. Examinarea ecografică a acestor pacienți identifică adesea constatări nespecifice care sunt mult mai frecvente decât recidivele tumorale.

În cohortele retrospective de pacienți cu risc scăzut de recidivă, rata constatărilor fals-pozitive în zona gâtului a variat de la 8, 3% la 67%, în timp ce după o urmărire mediană de 8 ani, recidiva unei tumori structurale a fost confirmată în 1% din cazuri.

ATA (American Thyroid Association) recomandă simpla supraveghere a ganglionilor limfatici suspecţi a căror axă scurtă măsoară <10 mm (pentru ganglionii laterali) sau <8 mm (pentru ganglionii centrali). În prezența metastazele nodale în acest stadiu, nivelurile serice ale tiroglobulinei sunt de obicei detectabile în timp ce pacientul este pe tratament cu levotiroxină / euthyrox.

Prin urmare, în absența altor anomalii, poate fi făcută ulterior ecografia gâtului, dar nu înainte de 3-5 ani de la tratamentul iniţial.

Tratamentul cu levotiroxină trebuie titrat pentru a se obține un nivel al TSH-ului normal-scăzut (0, 5-2 uUI/ml). Nu se aşteaptă ca suprimarea TSH-ului să ofere vreun beneficiu la acest grup de pacienţi, și poate provoca efecte adverse de neglijat, cum ar fi aritmii, osteoporoză și simptome de anxietate și / sau insomnie.

După 5-10 ani de urmărire fără vreo evidenţă de boală, riscul de recidivă este atât de scăzut încât pacienții pot fi monitorizaţi în condiții de siguranță anual sau bianual cu teste ale TSH (pentru a se asigura că nivelul TSH-ului rămâne în partea inferioară a intervalului normal) și nivelurile serice ale tiroglobulinei, care ar trebui să rămână nedetectabile (adică sub sensibilitatea funcțională a testului de analiză). Nu este nevoie de evaluări de rutină într-un centru specializat.”

Oare nu se gaseste un alt loc pentru postarea acestor mesaje interminabile? Am crezut ca aici se discută despre starea noastră efectivă, nu despre cine știe ce studii preluate de pe net... @cristina haoran te rog să NU ne mai plictisești cu postarile tale. Deschide un alt subiect unde să-ti etalezi talentul... Mulțumesc pentru înțelegere! Semnează o tipa care se află într-o mare indispoziție hormonala cauzată de lipsa tiroidei...

Eu găsesc folositoare orice informație postata pe acest forum și apreciez ca sunt oameni care își rup din timpul lor ca să le împărtășesca si cu noi. Mulțumesc!

blutux despre fosfor -am analiza numita fosfataza alcalinica (daca asta inseamna fosfor) este 51 U/L (interval 53-128 U/L).Precizez ca la un control de rutina unde mi s-a facut si o ecografie, unde s-a depistat o marire in volum a glandei paratiroide stanga superior (10, 8/8, 6 mm fara adenopatii.).

Fosfataza alcalina e una = o enzima care poate fi crescuta in hiperparatiroidism, iar fosforul = un element chimic care se gaseste aproape in fiecare organ/tesut si este scazut in cadrul aceluiasi hiperparatiroidism primar.
Dupa cum ziceam, analizele actuale nu arata o disfunctie paratiroidiana, probabil si fosforul seric o fi in limitele normale.
Dar trebuie vazut la Parhon exact despre ce e vorba - un adenom de paratiroida sau altceva.

@miha45

Orice informatie corecta este utila pentru multi dintre pacientii cu cancer tiroidian interesati.
Singura problema este sa si inteleaga ce scrie in studiile fara numar aparute pe internet.
Pentru ca unele chiar nu demonstreaza nimic, la altele, daca le citesti cu atentie, concluzia se contrazice cu continutul. foarte putine sunt cu adevarat utile in practica.

Sunt cateva concluzii clare si demonstrate:
- nu exista markeri reali pentru cancerul de tiroida si de aceea nu exista screening biochimic pentru aceasta boala, pacientii cu boli benigne neoperate pot avea TG cu valori de ordinul sutelor.
- se poate folosi ca marker surogat Tiroglobulina care este produsa numai de tesutul tiroidian atat normal, cat si inflamator sau tumoral, si aceasta doar dupa ablatia tesutului remanent tiroidectomiei totale, nu este relevanta in prezenta tesutului remanent care o produce.
- anticorpii AntiTG sunt markerii de imunitate cu mecanism de aparitie si activare necunoscut, intalniti in tiroiditelele cronice autoimune. Odata dobanditi, vor fi detectabili pentru ca se vor activa in anumite conditii si dupa ablatia completa a tesutului tiroidian. Un exemplu practic, care a speriat bolnavul si endocrinologul curant, a fost pozitivarea brusca si masiva a anticorpilor AntiTG dupa un tratament cu imunoglobulina si negativarea la fel de rapida dupa cateva luni.
Practica arata si ea ca nu se por folosi acesti anticorpi pentru urmarirea bolii maligne, numarul de recaderi cu sau fara metastaze sunt de fapt mai mici sau egale la cei cu anticorpi fata de cei fara. Nu numai comportamentul anticorpilor este imprevizibil, dar chiar masurarea lor prin vreo 10-15 metode de analize in prezent este indoielnica, in ciuda efortului de armonizare rezultatele nu sunt interschimbabile, adica 20 la Parhon nu inseamna 20 la Medlife, de exemplu.
In medicina se poate specula pe orice tema la nesfarsit ca sa se scrie ceva, dar asta nu foloseste la nimic.

Eu ma refeream la faptul ca ceste mesaje nu-si au rostul aici. Sa fie deschis un alt subiect, , Studii bla, bla, bla." unde cei interesati pot sa citeasca linistiti...

Bună ziua,
Am citit comentariile și sincer am prins încredere și curaj. Despre Blutux, ce sa zic... jos pălăria! Evident apreciez pe toți care au scris din experiente și temeri. Voi începe și eu(cred), în aprilie trat. cu iod. Concluzia th. este:
Carcinom papilar varianta foliculara, multifocal, neincapsulat, respectiv unei tiroide cronice limfocitare.
PT(m) 1aN0L0VORO
Medicul endocrinolog zice ca nu crede ca fac iod, nustiu!

Blutux?
Va mulțumesc

Și codul de boala este: 8341/3

Mulțumesc.

Dupa cod si stadializare este vorba de un microcarcinom diferentiat multifocal neinvaziv, daca era si incapsulata varianta foliculara in discutie poate n-ar mai fi fost carcinom deloc (n-au fost precizate caracteristicile nucleare). Deci invazia vasculara sau pe vase limfatice lipseste, adenopatii maligne lipsesc, tumorile au fost eliminate in intregime - margini clare. Conform ghidului de decizie clinica de referinta internationala esti clasificata pacient cu "risc scazut".de recidiva a bolii. In cazul acestui tip de pacienti iodul radioactiv nu contribuie la tratament si nu influenteaza rata de revenire a bolii maligne. In consecinta, iodul radioactiv post chirurgical NU este indicat - pagina 56 din ghid.
Cu urmatoarele precizari, insa: ecografia cervicala sa fie negativa - fara resturi suspecte, tesutul restant sa fie in limite decente sI Tiroglobulina sa aiba valori scazute si stabile sau in scadere in timp.

2015 American Thyroid Association Management Guidelines for Adult Patients with Thyroid Nodules and Differentiated Thyroid Cancer The American Thyroid Association Guidelines Task Force on Thyroid Nodules and Differentiated Thyroid Cancer

Bryan R. Haugen, 1, * Erik K. Alexander, 2 Keith C. Bible, 3 Gerard M. Doherty, 4 Susan J. Mandel, 5 Yuri E. Nikiforov, 6 Furio Pacini, 7 Gregory W. Randolph, 8 Anna M. Sawka, 9 Martin Schlumberger, 10 Kathryn G. Schuff, 11 Steven I. Sherman, 12 Julie Ann Sosa, 13 David L. Steward, 14 R. Michael Tuttle, 15 and Leonard Wartofsky16

https://www.google.com/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=3&cad=rja&uact=8&ved=2ahUKEwiP2_i8qMrgAhUEyKYKHZ38ArAQFjACegQIBxAB&url=https%3A%2F%2Fwww.liebertpub.com%2Fdoi%2Fpdf%2F10.1089%2Fthy.2015.0020&usg=AOvVaw03cVDG3FmSKdELXAjt6-X3

Mulțumesc pentru răspunsul prompt.
O sa postez în aprilie la consultatie/internare, decizia d nei dr.
Mulțumesc!

Referitor la ecografie şi citologie, am tradus şi recomandările propuse de Livia Lamartina, Giorgio Grani, Cosimo Durante, Isabelle Borget, Sebastiano Filetti şi Martin Schlumberger şi publicate în septembrie 2018 (cu titlul “Follow-up of differentiated thyroid cancer – what should (and what should not) be done” – urmărirea cancerului tiroidian diferenţiat – ce ar trebui şi ce nu ar trebui făcut).

Am văzut că unii utilizatori ai forumului (Steliana, de exemplu, anul trecut) au postat despre temerile lor legate de ganglionii urmăriţi ecografic, despre adenopatiile care trec sau nu trec, şi pentru ei este important să ştie caracteristicile ganglionilor normali şi suspecţi la ecografie. Uneori din păcate se confundă – adică ganglioni normali pot avea unele aspecte suspecte... În mare, din lunga mea experienţă cu ecografii făcute la Parhon pe un gât cu ganglioni mai mereu inflamaţi (eu am mereu “bafta” asta), ganglionii fără hil, rotunzi şi cu vasculatizare periferică sunt consideraţi uneori suspecţi (fără ca asta însă să însemne că ei sunt obligatoriu maligni, mai ales dacă prezintă doar una din aceste caracteristici). Cine este interesat poate citi mai jos despre caracteristicile ganglionilor urmăriţi ecografic la pacienţii cu cancer tiroidian. Mai precizez că unii ganglioni normali nu dispar spontan cu una cu două, ci persistă în timp (eu am avut “bafta” asta, cu ganglioni suspectaţi ani la rândul că nu sunt reactivi / normali, şi de fapt s-au dovedit că sunt).

„Majoritatea recidivelor de cancer tiroidian papilar sunt localizate la gât. Atunci când se identifică focare neoplazice prin ecografie, caracteristicile ganglionilor limfatici de la gât și nodulii patului tiroidian la ecografia gâtului variază în funcție de sensibilitate și specificitate (cf. Tabelul 4). Este de remarcat că până la 18% din ganglionii limfatici histologic benigni prezintă caracteristici suspecte la o ecografie. Ghidul Asociației Europene de Tiroidă identifică grupuri de caracteristici care pot fi utilizate pentru a distinge constatările de natură nedeterminată de cele suspecte (cf. Caseta 1).

Aproximativ două treimi din ganglionii limfatici ai gâtului clasificați ca nedeterminați vor dispărea în mod spontan, şi în cazul ganglionilor mici nedeterminaţi este adecvată o așteptare vigilentă. În ansamblu, doar o mică parte a leziunilor vor crește în timp, şi nu au fost încă raportate complicații datorate creșterii mărimii. Recidivele în patul chirurgical apar de obicei ca hipoecoice - adică atunci când țesutul apare mai întunecat decât țesutul normal când este vizualizat cu ajutorul ecografiei - cu microcalcificări, componentă chistică, margini neregulate și vascularizare crescută, dar rezultatele ecografice fals-pozitive sunt frecvente (26-35%) datorită prezenței țesutului cicatricial sau a granuloamelor atunci când sunt vizualizate pe o ecografie care poate imita îndeaproape cea a recidivei tumorii. Citologia prin puncţia aspirativă cu ac fin ar putea fi justificată pentru nodulii patului chirurgical care cresc în mărime sau pentru cei destinați îndepărtării chirurgicale.

Este recomandată citologia prin puncţia aspirativă cu ac fin (cu sau fără teste de tiroglobulină în lichidul rezultat din spălarea acului cu care s-a efectuat puncţia – „washout fluid” – şi teste moleculare) numai dacă rezultatele citologiei vor schimba deciziile de management (de exemplu, pentru ganglionii suspecţi observaţi la ecografie care persistă în timp sau ganglionii din compartimentul central sau lateral a căror axă scurtă măsoară peste 8 mm sau, respectiv, 10 mm). Leziunile mai mici pot fi monitorizare cu ecografii repetate la fiecare 6-12 luni, şi în anumite cazuri se poate face o biopsie aspirativă cu ac fin (de exemplu, dacă este detectată o creștere a ganglionilor).

Utilizarea sporită documentată a ecografiei gâtului la pacienții cu cancer tiroidian diferentiat observată între 1998 și 2011 a fost asociată cu creșterea ratelor de tratament (chirurgie sau iod radioactiv), dar nu și cu o supraviețuire îmbunătățită.”


Caseta 1 la care se face referire în text prezintă clasificarea ganglionilor limfatici ai gâtului:

Ganglioni normali
• Cu hil, formă ovoidă (ovală) și dimensiune normală, vascularizare absentă sau hilară. Nu există semne suspecte (de exemplu, microcalcificări sau aspect chistic)

• Ganglioni nedeterminaţi
Fără hil și cel puțin una din următoarele caracteristici:
• Formă rotundă (valoare predictivă pozitivă 63%)
• Axa scurtă crescută, ≥ 8 mm în mărime la nivelul II și ≥5 mm în mărime la nivelurile III și IV
• Vascularizare centrală crescută

Ganglioni suspecţi
Cel puțin una din aceste caracteristici:
• Microcalcificări (valoare predictivă pozitivă 88-100%)
• Aspect parțial chistic (valoare predictivă pozitivă 77-100%)
• Vascularizare periferică sau difuz crescută (valoare predictivă pozitivă 77-80%)
• Țesut tiroidian cu aspect parenchimic hyperechoic (valoare predictivă pozitivă 66-96%)

Trec şi datele tabelului 4 la care face referire textul şi care includ caracteristicile ecografice suspecte de malignitate la ganglionii limfatici ai gâtului cu respectivele grade de sensibilitate / specificitate etc.
Microcalcificări - Grad de sensibilitate 5-69% - Grad de specificitate 93-100%% - Valoare predictivă negativă 33-60% - Valoare predictivă pozitivă 88-100% – Acurateţe 56-72% - Procent al ganglionilor limfatici normali cu semn de microcalcificări 0%
Componentă chistică - Grad de sensibilitate 10-34% - Grad de specificitate 91-100% - Valoare predictivă negativă 30-66% - Valoare predictivă pozitivă 77-100% - Acurateţe 48-65% - Procent al ganglionilor limfatici normali cu semn de componentă chistică 0%
Vascularizare periferică - Grad de sensibilitate 40-86% - Grad de specificitate 57-93% - Valoare predictivă negativă 31-70% - Valoare predictivă pozitivă 77-80% – Acurateţe 54-71% - Procent al ganglionilor limfatici normali cu semn de vascularizare periferică 1-18%
Hipercogenicitate (ţesut cu aspect asemănător celui tiroidian) - Grad de sensibilitate 30-87% - Grad de specificitate 43-95% - Valoare predictivă negativă 38-84% - Valoare predictivă pozitivă 66-96% – Acurateţe 56-90% - Procent al ganglionilor limfatici normali cu semn de hipercogenicitate 4-17%
Formă rotundă - Grad de sensibilitate 37% - Grad de specificitate 70% - Valoare predictivă negativă 45% - Valoare predictivă pozitivă 63% – Acurateţe - - Procent al ganglionilor limfatici normali cu semn de hipercogenicitate 4-36%
Cu hil - Grad de sensibilitate 0-0.5% - Grad de specificitate - - Valoare predictivă negativă - - Valoare predictivă pozitivă - – Acurateţe - - Procent al ganglionilor limfatici normali cu semn de hipercogenicitate 29-48%
Vascularizare absentă - Grad de sensibilitate 0% - Grad de specificitate - - Valoare predictivă negativă - - Valoare predictivă pozitivă - – Acurateţe - - Procent al ganglionilor limfatici normali cu semn de hipercogenicitate 33-36%

Mai pe scurt:
-nici o ecografie nu poate sa "ghiceasca" de ce natura este adenopatia urmarita. Doar biopsia poate sa confirme sau sa infirme ceva, uneori si punctia care anunta Tiroglobulina importanta prezenta in ganglionul cuprins de metastaza.
-metastazele ganglionare ale carcinomului papilar de tiroida pot prezenta frecvent vascularizare periferica, aspectul chistic e iarasi specific - in ultimul caz vascularizarea interna e absenta.
- forma si marimea nu sunt specifice metastazelor carcinomului tiroidian.

Bună ziua!
As vrea sa întreb pe cei care au carcinom, daca au schimbat ceva în alimentație. Se tot scrie ca unele alimente "hranesc" celulele canceroase. Mi ar fi de ajutor păreri, recomandări, etc.
Mulțumesc

Nu te baza prea mult pe chestia cu alimentatia, nu influenteaza prea mult o nedorita revenire a bolii.
E important sa te hranesti sanatos si sa nu te infometezi, ca sa ai imunitate, in plus tb sa tii TSH recomandat pentru eventuala supresie.
Cei care mai au ceva tesut restant - ex. nu au facut iod - ar trebui sa evite alimentele "gusogene". de ex. soia si altele.
Altfel, toata lumea in general ar trebui sa evite excesul de grasimi, mai ales hidrogenate, sarea in exces si zaharul (glucoza) sub orice forma in exces.
De remarcat un studiu care arata ca alimentatia preponderenta de tip "muesli" ar duce la o activitate a anticorpilor antitiroglobulina mai redusa fata de alimentatia bogata in grasimi. Alte studii pretind ca, de fapt, o activitate marita a anticorpilor antitiroglobulina ar duce la un prognostic mai bun in cazul carcinomului tiroidian bine diferentiat, pentru ca, teoretic, daca ataca tesutul tiroidian, ar ataca si tumoarea maligna producatoare de tiroglobulina.
Si asa reiese ca nu trebuie sa luam toate studiile ca litera de lege, poate ca niste recomandari mai mult sau mai putin sustinute, pentru ca de multe ori se contrazic.

Pentru cei interesaţi voi cita din studiul la care a contribuit Martin Schlumberger anul trecut (“Follow-up of differentiated thyroid cancer – what should (and what should not) be done”) şi pasajele despre tiroglobulină şi anti-tiroglobulină.

Autorii spun că evaluarea riscului pacienţilor care au făcut tiroidectomie totală şi au fost trataţi cu iod radioactiv trebuie să se bazeze preponderent pe testarea tiroglobulinei și a anticorpilor anti-tiroglobulinei și pe imagistică. Când concentrațiile serice ale tiroglobulinei și ale anticorpilor tiroglobulinei sunt nedetectabile, răspunsul la tratament e clasificat ca fiind excelent. La pacienţii care au facut tiroidectomie totală şi tratament cu iod radioactiv, nu mai trebuie să existe anticorpi ai tiroglobulinei, pentru a fi consideraţi cu risc scăzut de recidivă. Dacă însă anticorpii tiroglobulinei cresc în timp, medicii consideră că pacienţii au avut un răspuns biochimic incomplet, iar un răspuns nedeterminat e dat de resturi suspecte la imagistică și / sau tiroglobulină detectabilă sau stabilă, cu anticorpi în scădere.

Citez: „În general, medicii sunt de acord că răspunsul la tratament ar trebui la început evaluat după 6-18 luni de la tratamentul inițial și ar trebui să se bazeze preponderent pe testarea tiroglobulinei și a anticorpilor anti-tiroglobulinei și pe imagistică. În cazul în care imagistica relevă focare persistente de tumoare, răspunsul pacientului la tratament este clasificat ca fiind incomplet din punct de vedere structural. În cazul în care examinarea imagistică este negativă, răspunsul la tratament este clasificat ca fiind excelent în cazul în care concentrațiile serice ale tiroglobulinei și ale anticorpilor tiroglobulinei sunt nedetectabile, și răspunsul la tratament este clasificat ca fiind nedeterminat dacă sunt detectate niveluri scăzute ale tiroglobulinei serice sau este clasificat ca incomplet din punct de vedere biochimic dacă valorile serice ale tiroglobulinei sunt ridicate.

În cazul pacienţilor care au făcut tiroidectomie totală şi apoi au fost trataţi cu ablaţie cu iod radioactiv, medicii consideră că au răspuns excelent la tratament, cf. Ghidului Asociaţiei Americane a Tiroidei din 2015, atunci când nu există constatări anormale la imagistică şi tiroglobulina bazală <0, 2 ng / ml sau tiroglobulina stimulată <1 ng / ml, şi nu există anticorpi ai tiroglobulinei. Riscul de recidivă e <1–4%.

Medicii consideră că pacienţii au avut un răspuns biochimic incomplet cf. Ghidului Asociaţiei Americane a Tiroidei din 2015 atunci când nu există nici o constatare anormală la imagistică, dar tiroglobulina bazală ≥1 ng / ml sau tirooglobulina stimulată ≥10 ng / ml sau anticorpii tiroloblobulinei cresc în timp. Riscul de recidivă e 20%.

Un răspuns nedeterminat cf. Ghidului Asociaţiei Americane a Tiroidei din 2015 înseamnă că există constatări nespecifice la imagistică și / sau tiroglobulina bazală ≥0, 2 până la <1 ng / ml sau tiroglobulină stimulată ≥1 până la <10 ng / ml sau tiroglobulina este stabilă sau anticorpii scad în timp. Riscul de recidivă e 15-20%.

Un răspuns structural incomplet cf. Ghidului Asociaţiei Americane a Tiroidei din 2015 înseamnă că există constatări anormale la imagistică. Riscul de recidivă e 100%.”

Deci riscul de recidivă este evaluat în funcţie de tiroglobulină şi anti-tiroglobulină, pe lângă imagistică.

În continuare traduc secţiunea dedicată exclusiv anti-tiroglobulinei din studiul la care a contribuit Schlumberger – din care reiese de ce e aşa de importantă monitorizarea prin analiza anticorpilor anti-tiroglobulinei (anti-tiroglobulina în creştere poate oferi informații privind recidiva bolii, iar anti-tiroglobulina în scădere e asociată de obicei cu remisia):

“Anticorpii tiroglobulinei pot interfera cu măsurătorile tiroglobulinei serice, astfel încât prezența lor trebuie să fie întotdeauna evaluată la momentul determinării nivelurilor serice ale tiroglobulinei. În prezența anticorpilor tiroglobulinei, rezultatele testelor tiroglobulinei serice nu pot fi interpretate în mod fiabil: în funcție de analiza specifică utilizată, vor apărea rezultate fals-negative sau (mai puțin frecvent) fals-pozitive. Monitorizarea titrurilor anticorpilor tiroglobulinei în timp (în mod ideal, folosind aceeași metodă de testare) poate oferi informații surogat privind recidiva bolii, iar titrurile în scădere sunt asociate de obicei cu remisia.”

Conform lui Durante, C. et al. (“Identification and optimal postsurgical follow-up of patients with very low-risk papillary thyroid microcarcinomas”, 2010) şi lui Schlumberger, M. et al. (“Outcome after ablation in patients with low-risk thyroid cancer (ESTIMABL1): 5-year follow-up results of a randomised, phase 3, equivalence trial”), un răspuns la tratament care e clasificat drept excelent înseamnă că riscul de reapariție la pacienții cu risc scăzut de recidivă e aproape zero.
https://www.thelancet.com/journals/landia/article/PIIS2213-8587(18)30113-X/fulltext

Conform lui Vaisman, F. et al. (“Spontaneous remission in thyroid cancer patients after biochemical incomplete response to initial therapy”, 2012), pacienţii cu risc intermediar au un risc de recidivă de 1-2%.

Unele rapoarte medicale – de ex. Verburg, F. A. et al. (“No survival difference after successful (131)I ablation between patients with initially low-risk and high-risk differentiated thyroid cancer”, 2010) afirmă că pacienții care au fost considerați cu risc ridicat de recidivă, dar care au avut un răspuns excelent la tratament, au de fapt o rată scăzută de recidivă, similară cu cea a pacienților din categoria cu risc scăzut. Alte studii, însă, au constatat un risc substanțial de recidivă - până la 14% după tratamentul inițial: Tuttle, R. M. et al. (“Estimating risk of recurrence in differentiated thyroid cancer after total thyroidectomy and radioactive iodine remnant ablation: using response to therapy variables to modify the initial risk estimates predicted by the new American Thyroid Association staging system”, 2010), şi Haugen, B. R. et al. 2015 (American Thyroid Association Management Guidelines for adult patients with thyroidnodules and differentiated thyroid cancer: the American Thyroid Association Guidelines Task Force on thyroid nodules and differentiated thyroid cancer, 2016). Şi la acest grup de pacienţi, riscul crește și mai mult (cu 25%) după tratamentul unei recidive (cf. Lamartina, L. et al. - „Surgery for neck recurrence of differentiated thyroid cancer: outcomes and risk factors”, 2017).

În general citesc că cea mai mare parte a pacienţilor necesită o abordare mai lejeră la monitorizare, şi la puţini pacienţi se impune o monitorizare foarte atentă.

"Abordarea mai lejera" este bazata pe experienta majoritatii practicienilor in tratamentul si urmarirea carcinomului bine diferentiat de tiroida pentru ca numai despre acesta e vorba "Lejeritatea" este excusa in formele agresive cu celule inalte, columnare, hobnail, nu mai vorbesc de cele foarte grave.
S-a mai discuta de vreo 20 de ori de ghidul ATA 2015 si recomandarile acestuia de vreo cativa ani chiar pe topicul asta. Numai ca situatia se schimba si in ciuda recomandarilor si necunoscutelor, tot mai mult in ultimul timp reiese din experienta pe mii de bolnavi ca trei factori sunt importanti si de risc pentru recidiva si prognosticul carcinomului bine diferentiat tiroidian: VARSTA, MARIMEA TUMORII si valoarea TIROGLOBULINEI. Din ecuatia asta lipsesc anticorpii antiTG.Si putem s-o tinem asa la nesfarsit, anticorpii tot marcari de autoimunitate raman, in nici un caz tumorali.

Sunt foarte utile informatiile.
Mulțumesc!