Epilepsie focala temporala stanga farmacorezistenta

Operația pentru epilepsia focală temporală stângă farmacorezistentă este o procedură neurochirurgicală destinată să trateze cazurile de epilepsie care nu răspund la medicamente antiepileptice. Acest tip de intervenție chirurgicală, cunoscută sub numele de lobectomie temporală, implică îndepărtarea unei porțiuni a lobului temporal al creierului, de unde se crede că se originează crizele.

Pregătirea pentru operație
1. Evaluare preoperatorie completă:
- Consult neurologic: Pacientul este evaluat pentru a confirma diagnosticul de epilepsie focală temporală și pentru a determina lateralitatea (stânga sau dreapta) și specificul focarelor epileptogene.
- Investigații imagistice: RMN (Rezonanță Magnetică Nucleară) pentru a vizualiza structura cerebrală în detaliu.
- EEG video-telemetrie: Monitorizare continuă a activității electrice cerebrale în timp ce pacientul este supus la provocări specifice pentru a declanșa crize epileptice.
- PET scan: Poate fi folosit pentru a identifica zonele de metabolism redus în creier.
- SPECT: Evaluare a fluxului sanguin cerebral în diferite faze ale crizei epileptice.
- Testarea neuropsihologică: Evaluați efectele potențiale ale chirurgiei asupra funcțiilor cognitive și de memorie.

2. Consiliere și informare:
- Pacientul este informat despre riscurile, beneficiile și alternativele chirurgicale.
- Discuții despre schimbările posibile în stilul de viață și recuperarea postoperatorie.

Procedura chirurgicală
1. Anestezie generală:
- Pacientul este adus în stare de inconștiență pentru durata intervenției chirurgicale.

2. Craniotomie:
- Se realizează o incizie în scalp și se îndepărtează o secțiune din craniu pentru a expune lobul temporal.

3. Lobectomia temporală:
- Partea responsabilă pentru generarea crizelor epileptice este îndepărtată. Acest lucru se face cu ajutorul unor imagini ghidate pentru a maximiza eliminarea țesutului epileptogen și pentru a minimiza impactul asupra țesutului sănătos.

4. Monitorizare intraoperatorie:
- Funcția cerebrală este monitorizată constant pentru a reduce riscurile de deficit neurologic postoperator.

5. Închidere:
- Craniul este închis, de obicei cu plăci și șuruburi, iar scalpul este suturat.

Postoperator
- Monitorizare intensivă: Pacientul rămâne sub observație în unitatea de terapie intensivă pentru a monitoriza semnele vitale și activitatea neurologică.
- Recuperare: Urmează o perioadă de recuperare, inițial în spital, iar apoi acasă, cu reevaluări periodice și ajustări ale medicației antiepileptice.
- Reabilitare: Pacienții pot necesita terapie de reabilitare pentru a gestiona orice schimbări în funcționarea cognitivă sau motorie.

Această procedură poate reduce semnificativ sau chiar elimina crizele epileptice în cazurile bine selecționate, îmbunătățind calitatea vieții pacientului. Decizia de a proceda la o astfel de operație este luată pe baza unei evaluări amănunțite a riscurilor și beneficiilor, implicând o echipă multidisciplinară de specialiști în epilepsie.