episod psihotic acut... rog sfatul unui psihiatru

draga mladen, am citit in postarile tale ca ai niste probleme. Abilify este neuroleptic, iar cine are un diagnostic ca psihoza, schizofrenie, boala bipolara il poate primi gratuit cu reteta de la psihiatru.
Nu e nevoie sa dai atatia bani, asa si zyprexa e vreo 500 RON. eu nu stiu ce diagnostic ai tu pus.
Vorbeste cu medicul tau si cere-i abilify daca crezi ca te ajuta.
numai bine

are dreptate anastasia
sunt gratuite
sotia mea primeste zyprexa si deparkine care ar valora pe luna 750 de ron.Nici nu ar putea acoperi din salariu tratamentul.

Pt Alina3
Va multumesc pentru raspuns.
Intr-adevar si eu ma simt foarte bine cu abilify dar dr mi-a recomandat sa il iau dimineata, nu stiu exact de ce dar asa fac. Il iau in fiecare dimineata chiar inainte de a pleca la serviciu, pe la 6.30 si pe la 7.30 ma apuca un somn in autocar (eu fac naveta pana la serviciu vreo 30 de km). Dar m-am obisnuit cu el, nu-i nicio problema acum, un pic de somnolenta nu este chiar atat de rea pe langa celelalte efecte bune pe care le are.
Multumesc mult pentru raspuns.
-*
In speranta ca vom merge cu bine mai departe va urez o seara excelenta si o saptamana plina de impliniri!
Cu multa stima,
Remus-Costin Simion


(*modificat de administrator)

Am auzit ca rhodiolin ar merge bine cu chestia asta.Ce parere aveti?Sau sa merg pe mana medicamentelor alopate?
Oricum la cele naturiste nu merge la toti.O sa vad
Nmai bine

Buna seara,
oare doamna doctor mai scrie pe acest site? Sotul meu e diagnosticat cu tulburare schizo- afectiva. Momentan e in spital. Faza-i ca deja are f multe zile de spitalizare si exista siscul de a-l pensiona, pe de o parte, pe de alta parte, nu si-a revenit nici acum cu toata medicatia lor. Face tratament cu solian 200 - 4 pe zi, depakine 500- 3 pe zi, levomepromazin, romparkin si diazepan. Cine se pricepe as dori un sfat ca nu mai stiu ce sa ma fac. Isi face cruce toata ziua si zice ca e important, ca el prin rugaciune poate provoca un razboi. saracul, tremura tot de la aceste medicamente, dar nu+si fac niciun efect. Ce sa ma fac cu el?Ca asa de mult n-a stat niciodata in spital si fara niciun rezultat.Cine ma poate ajuta, va rog sa o faca si cat se poate de repede.
Va mutumesc din suflet!

pt carmena
sotia mea a fost diagnosticata acum 2 ani cu tulburare schizo afectiva
a fost tratata cu solian dar dupa 1 an boala a revenit cu un alt episod.In spital a primt injectcabil zyprexa si convulex.Dupa 2 saptamani a iesit din spital si a primt ca medicatie zyprexa de 15 (sper sanu ma insel )si deparkine.Se simte foarte bine si e insarcinata in luna a 8 a.Ce pot sa spun decat sanatate deoarece pe langa medicatie sotul dvs. are nevoie de multa incredere, iubire, mangaiere si de mult sprijin din partea familiei.

Pentru Carmena
Stiu cat de greu iti este pentru ca si eu am trecut prin ce treci tu cu fiul meu si nu sunt indiferenta atunci cand pot sa ajut pe cineva chiar si cu un sfat. Sunt lucruri care nu se pot discuta pe forum.-*


(*modificat de administrator)

Pentru o mama disperata,
V-am trimis un mesaj pe adresa. Va multumesc din suflet.

pt Carmenna,

Si sotia mea a avut la un moment dat diagnosticul sotului tau si era rau de tot si tot asa cu halucinatii si idei religioase. Rispoleptul o scotea din prima faza... apoi zyprexa... cu care s-a inteles cel mai bine (cu singura problema a ingrasarii) si cu care se intelege f bine de ani de zile, doarme bine si are si servici cu raspundere. Diazepamul nu a fost de ajutor... in fazele de manie doar ii dadea o ora de somn pe noapte si atunci sustinea ca s-a odihnit bine... ceea ce nu era suficient. Levomepromazinul e un somnifer pe care de asemenea l-a luat atunci cand nu reusea sa adoarma si ii umblau mii de idei prin cap... dar nu a fost eficient. Ceea ce a ajutat-o in acest sens cu adevarat a fost Rivotril, care de multe ori a salvat-o din crize de manie. Si in noptile cand vad ca nu reuseste sa adoarma de ganduri... daca trece de 12 noaptea atunci ia un sfert sau juma de pastiluta de Rivotril si a doua zi este alt om... A mai luat Convulex (Depakine) ani de zile impreuna cu Zyprexa, dar acesta a dat cadere la par si grasime la ficat... de aceea de un an deja ia Lamotrigene (Lamictal, Lamotrix, Lamolept, Epimil sau alte denumiri) in locul la Convulex si nu ii mai cade parul, dar a avut uneori mancarime pe piele, efect secundar cunoscut... asta e... poate te ajuta ce iti scriu... In rest a contat mult munca de lamurire (daca nu are incredere in tine... incearca vreun psiholog... psihoterapeut). La mine nu a fost nevoie ca i-am explicat mereu modul meu de a percepe lumea in mod logic si oarecum incet incet a renuntat la ideile care se dovedeau lipsite de sens si asa s-a calmat (plus multa dragoste, ajutor, comunicare, intelegere)... si diagnosticul s-a schimbat in tulburari afective bipolare fara sa mai apara cuvantul "schizo" de care ii este f frica. Psihiatrul conteaza in masura in care este flexibil si ii da sanse pacientului sa ii reduca dozele si medicamentele atunci cand e mai bine. Pentru asta nu am un sfat in genul ala e mai bun sau altul... conteaza ce am spus si in plus sa aiba pacientul incredere in psihiatru. Emailul meu daca ai intrebari care nu suporta discutie publica -
Nu ma gasesti pe messenger ca nu stau pe acolo... vezi ca nu e yahoo.com daca vei scrie.
Sanatate la sotul tau!
G

Buna,

Am nevoie de sfatul unui medic. In urma cu un an am facut un episod psihotic acut si am fost internata aproximativ trei saptamani. Timp de un an am urmat trantament, orfiril a carui doza a scazut in decurs de sase luni la recomandarea mediucului si zeldox a carui doza deasemenea, a scazut treptat. In prezent trebuie sa iau jumatate de capsula de zeldox 40 mg, seara.
Doctora mi-a spus ca este nevoie sa mai iau zeldox jumatate de capsula seara, inca un an, preventiv.
Eu nu as vrea sa mai iau medicamente inca un an de zile, am nevoie de opinia altui medic.

Multumesc.

nu as vrea sa te descurajez dar si eu am trecut printr-o situatie asemanatoare~diagnosticul suna episod depresiv sever cu simptome psihotice!am fost internat timp de 3 saptamani in anul 2004!de atunci urmex tratament cu zyprexa si rareori convulex!am intrerupt de 2 ori tratamentul si de ficare data nu m am simtit bine!acum am hotarat sa nu l mai intrerup si doctora care ma sconsulta lunar mi a zis ca ar trebui sa ll urmez toata viata!ASTA DA...VESTE PROASTA!

Draga Mireylle,
Asculta de medicul care ti-a dat acest tratament si nu-l intrerupe. Cu siguranta a fost un medic bun din moment ce ti-a dat tratamentul care ti-a facut bine.
Nu te supara pe mine, mi-am spus si eu parerea.
Sanatate maxima!

Buna ziua tuturor,

Urmaresc discutiile Dvs de ceva timp dar este prima data cand scriu.
Vreau sa va vorbesc despre sora mea care are 41 de ani. In primavara acestui an a inceput sa aiba comportamente ciudate de tipul ca nu mai stia unde locuieste, nu a recunoscut-o pe mama si o tot intreba daca cumva este o prietena de-a ei, a uitat sa faca o simpla supa sau un snitel.
Bineinteles ca ne-am preocupat foarte tare si primele investigatii medicale au fost la neurolog, temeam cu totii o tumoare, dar RMN-ul din fericire a dat rezultat negativ.
Starea ei insa a continuat sa se inratuateasca, a ajuns aproape sa nu se mai ridice din pat, cu stari depresive, atacuri de panica, convulsii si delirii. De fapt, si astazi ea este convinsa ca nu este bolnava si ca un anumit individ i-ar fi legat energiile si blocat punctele chakra.
Cu mari insistente am reusit sa o internam in luna aprilie timp de trei saptamani la psihiatrie unde i s-a diagnosticat un episod psihotic acut si i s-a administrat un tratament cu Romparkin si Rispen, tratament in urma caruia nu a mai facut convulsii. Bineinteles ar fi trebuit sa continue tratamentul acasa dar ea a refuzat cu toate puterile.
Acum delirul ei in legatura cu acea persoana care i-ar fi "legat energiile" continua, refuza o noua internare deoarece zice ca nu are nici o boala si ca numai acel individ "o poate repara". Nu am reusit in nici un fel sa o convingem ca una dintre caracteristicile de baza ale bolii este aceea de a avea convingeri si idei fixe, dar nu intelege.
Acum doua saptamani am reusit s-o ducem la un control unde a fost internata, si doctora a vorbit de data asta de un nucleu psihotic si ca trebuie neaparat internata, dar ea desigur ca refuza. A amenintat de mai multe ori ca se sinucide, plange cu disperare si zice ca nimeni nu vra s-o ajute, implora sa-l aducem pe acest individ si noi nu putem face nimic. Singurul lucru pe care il putem face este sa incercam sa-i explicam ca nu are nici o legatura cu energiile si ca trebuie sa ia tratamentul.
Vad ca unii dintre Dvs au avut experiente pozitive la spitatul 9, ea urla si zice ca acolo pe bolnavi ii leaga de pat, ca-i bat, si ca daca o ducem acolo se omoara, asa ca v-as ruga sa-mi recomandati eventual unul dintre acei medici, sa ne ajutati cu vreun sfat deoarece acesata situatie ne-a distrus pe toti.
Mama din cauza acestei situatii este internata in stare de soc in psihiatrie in acest moment. Eu mai am putin si cad si eu, nu mai stim efectiv cum sa ne comportam si cum sa o convingem ca are nevoie de o internare ca sa se faca bine.
Va multumesc mult.
O sora disperata

Pt Mara Mara
Trebuie sa fi tare si sa nu renunti la lupta. Stiu ca e greu din propria experienta nu o sa fie usor dar o sa treci peste asta, sa fii alaturi de sora ta in orice conditii si sa nu o abandonezi.Important sa si ia tratamentul prescris de medici si colaborat cu interventia unui psihoterapeut.Ea nu o sa-si m ai aduca aminte nimik din ce a facut sau ce a spus deci sa nu pui la suflet nimic deoarece nu e vina ei.Iubire multa si intelegere maxima.

of, imi pare foarte rau sa aud despre situatia aceasta.
intr-adevar in spitalele de psihiatrie lasa mult de dorit pesronalul. In psihozele acestea de obicei paciantul nu poate fi convins de contrarul convingerilor lui. Dar are nevoie de tratament ca sa poata duce mai usor boala, sa o suporte. chiar daca nu va scapa niciodata de obsesii, le va suporta mai usor. dar s-ar putea s ale mai uite!
Doamne ajuta, sunt sincer altauri de dvs!

Pt.Mara Mara
Stiu cat de greu va este si prin ce treceti. Aveti nevoie de multa, multa..rabdare si putere, dar trebuie sa gasiti o modalitate prin care sa o determinati sa-si ia medicamentele. Cu siguranta lucrurile se vor rezolva iar medicii vor gasi un tratament care sa i se potriveasca si sa-si revina.Sanatate si numai bine va doresc.

pt toti,
Intradevar este atata propaganda pe tema a tot felul de energii, remarc ca in locul vrajitoarelor, vracilor si samanilor de acum cateva secole, avem la alegere o oferta larga de "manipulatori de energii" care promit vindecari miraculoase... de aceea nu ma mira ca multi oameni deja creeaza obsesii legate de energii pe care numai imaginatia lor o percepe... stiu... vor fi destui sa ma contrazica, dar nu imi pasa...opinia mea este formata... sunt sceptic la toate aceste metode care in final se traduc prin pierdere de bani si de timp... cu unele succese care nu depasesc statistica fenomenului PLACEBO sau rezultatele unui masaj clasic.

pt Mara Mara,
Daca as fi in locul tau as incerca 3 strategii: as cauta un alt loc unde sa fie internata, deoarece vad ca sora ta a dezvoltat antipatie fata de spitalul 9... sau as discuta cu psihiatrul ei posibilitatea sa i se dizolve in apa, suc sau mancare, sa spunem o doza anume de antipsihotic pe care altfel ea refuza sa il ia... si dupa ce devine maleabila... o duceti la spital... cred ca e mai bine decat sa o lasi sa se framante cu idei de sinucidere... pana nu e prea tarziu si chiar reuseste. O a treia idee... vorbeste cu un prieten pe care sora ta nu il cunoaste sa se dea drept "dezlegator de energii"... sa performe asupra ei niste gesturi prin aer... eventual sa aduca si vreun obiect simbolic... nu neaparat cruce... de fapt orice imaginatia poate sa ofere fara sa ii faca vreun rau sorei tale... si dupa "sedinta" sa o declare eliberata de energiile pe care acel individ crede ea ca i le-a "legat"...a te duce dupa "adevarata mama omida" sau tehnica nu stiu care... o sa iti goleasca buzunarele si probabil va avea acelasi efect psihologic... daca e credincioasa si un preot ar fi eficient...

Scuze anticipate daca am sa supar pe careva cu ideile mele... este doar o opinie asa cum ne dam toti cu parerea pe un forum... nu dati cu pietre :)
G.

pt mara mara
are drepytate glady trebuie sa incerci tot ce se poate face pt sora ta si sa nu uiti ca are nevoie de multa intelegere

Nu, nu aveti dreptae in ceea ce priveste acest ritual de "dezlegare a energiilor".
Ei ii trebuie distrasa atenita, sa uite, pentru ca ea crede ca anumit tip i le-a legat. E fenomen psihotic. Aceste idei de obicei sunt ermetice, nu cedeaza la argumente logice. Totul e sa i se distraga atentia cu orice.
Eu am avut delir mistic si doctorul mi-a zis sa stau mai moderat in biserica ( ajunsesem sa stau si 4 ore cu carticele de rugaciune).
deci a nu i se zgandari ideea ei fixa ca ar putea isei mai rau.
Va spun din proprie experienta. Eu sunt bolnava si am intalnit si in spital destui bolnavi psihic.
E greu de fapt de dat o solutie, sunt boli de durata, adica perioada critica dureaza luni de zile dupa care vine si o perioada buna, pot aparea apoi decompensatii dintr-o emotie, oboseala, suparare.
E bine sa ia un tratament ca sa poata sa suporte aceste idei.
Multa, multa sanatate!

pt miu anastasia
ai si tu dreptate dupa parerea mea toti avem dreptate dar cea care sufera e mara mara si sora ei cel mai tare.Sincer fara tratament si psihoterapeut nu se poate face mare lucru.Ar fi cel mai bine sa lasam profesionisti, ei stiu cel mai bine.Repet psihiatru, tratament, psihoterapeut, multa iubire si maxima intelegere.

Multumesc tuturora pentru raspunsuri.
Da, stim ca este neaparat nevoie sa o convingem sa ia medicamentele, si insasi psihiatra ne-a sugerat idea de a i le dizolva in mancare sau bautura, dar nu poti s-o pacalesti, nu mananca aproape nimic.
Ne-am gandit si la varianta de a-i aduce acasa pe cineva care sa se dea drept "dezlegator" de energii, dar ea refuza pe oricine, nu-l vrea decat pe acel individ, pentru ca nimeni altul nu are puterea sa o "repare". Nici eu nu cred absolut deloc in asa ceva, in "legari" de energii sau alte prostii de genul asta, dar va spun sincer, cand o vezi si o auzi cum plange disperata si cu cata convingere spune ca la ea e chestie de energii, la un moment dat, pe cat de intreg la minte esti si oricat de neincrezator in aceste lucruri, ajungi sa te intrebi: "si daca are dreptate?". Desigur ca imediat intervine ratiunea care iti spune ca e boala, dar pentru o fractiune de secunda ajungi sa vrei sa-i dai dreptate.
Rabdare avem toti cu ea, incercam in toate felurile sa o convingem ca trebuie sa accepte tratamentul, si chiar daca de multe ori ne goneste si ne vorbeste nu tocmai frumos acuzandu-ne ca-i vrem raul, ne-am purtat ca si cand nu am fi auzit. Eu care sunt cea mai ferma in idea ca are nevoie de doctor sunt desigur cel mai mare dusman al el. Dupa cinci minute insa dupa ce ma acuza ca vreau s-o vad la spitalul de nebuni din ambitie, uita tot si sunt din nou surioara ei care o iubeste.
Rog pe Dumnezeu sa ne dea putere sa infruntam acest necaz, asa cum va doresc si voua tuturora care va luptati cu acelasi monstru.
O zi buna la toti si inca o data multumesc pentru incurajari.

mara mara Sper sa gasesti cat mai curand o solutie... suna destul de grav daca spui ca nici nu prea mananca... e foarte deprimata sora ta... oare exista posibilitatea sa rugati pe tanarul ala sa o ajute asa... omeneste... sa ii spuna ca o dezleaga de energii... sa ii spuna ca nu are nimic cu ea sau contra ei... nu e posibil adica... cat de rau poate fi un om daca il rogi sa ajute cu un gest minor... pt ca e posibil altul sa se sinucida din cauza la o prostie Poate are constiinta omul ala cat de cat si o sa accepte... si dupa aia sa accepte medicamente... sa traiasca adica... Dar de ce crede sora ta ca ala i-a legat energiile etc Ce motiv a avut sa ii faca vreun rau Are vreo logica povestea

Nu nu are nici o logica si pe cat pare de absurda situatia pe atat este de adevarata. Desigur ca nici ea nu are un raspuns cand o intreb de ce ar fi facut asa ceva zice ca probabil ca sa-si arate puterile. Individul in cauza nu vrea nicicum sa o ajute cum spuneam anterior ea l-a contactat de multe ori dar el a refuzat mereu sa ia legatura cu ea sau sa-i raspunda la mailuri telefoane sms-uri. Saptamana trecuta a fost singura data cand el a catadicsit sa raspunda la telefon si i-a spus ca trebuie sa accepte situatia ca o sa moara si ca si pe Isus Dumnezeu Tatal l-a lasat sa patimeasca pe cruce si sa moara asa ca unde-i problema. Intr-un fel i-a dat de inteles ca ar putea sa faca ceva dar nu vrea ca sa o invete minte ce anume vrea sa o invete minte numai el stie. Cu siguranta acestui individ daca tot suntem in tema cel mai potrivit termen este borderline numai cineva afara din schema poate sa dea asemenea raspunsuri si sa judece in felul asta si cu siguranta el este primul care ar avea nevoie de o internare fortata. Asa ca sa-l facem sa vina omeneste ca sa vorbesca cu ea nici nu poate fi vorba. Degeaba ii spun eu ca e numai un dezechilibrat mintal si un mitoman ca nu are absolut nici o putere sa faca sau sa desfaca ceva si ca singura ei salvare este la doctor. Dupa telefonul lui sora mea a cazut si mai tare in depresie si zice ca oricum viata ei s-a terminat ca daca el nu o ajuta asa moare. E o situatie deosebit de grea mai ales ca nu trebuie sa luptam numai cu negativitatea si impotrivirea ei pentru tot ceea ce inseamna doctor si medicamente dar mai ales din cauza acestui individ de care nu reusim sa o facem sa se detaseze.

mara mara Vad ca religia devine o scuza pentru orice fapta daca e interpretata asa cum vrea unul sau altul. Pai D-zeu a si pedepsit cu moartea pe pacatosi... atunci acel individ conform aceluiasi rationament are dreptul sa omoare pe cine crede el ca e pacatos. Sa inteleg ca acel individ si sora ta au frecventat vreo secta religioasa imi e greu sa cred ca de la o biserica ortodoxa obisnuita au ajuns asa de posedati de cuvantul lui D-zeu. Daca acel individ o suna si ii face rau asta se cheama un fel de hartuire... cred ca merita dat pe mana politiei. Esti sigura ca e borderline Poate sufera de teribilism sau e pur si simplu un golan din astia de cartier cu fite si figuri. Nu stiu ce sa zic... daca situatia continua sa fie asa si nu o poti controla deloc pe sora ta cred ca ar fi cazul sa o internezi cu forta... dai un ultimatum la sora ta... ori asculta de bunavoie si ia medicamentele ori ii spui ca o internezi si gata ca te distruge si pe tine psihic o asemenea atmosfera. Oricum ideea asta discut-o cu un psihiatru... sa nu zici ca te-ai luat dupa mine dar cred ca trebuie sa o santajezi un pic sa te asculte de frica daca nu se poate de buna voie. Uite am sa iti spun ceva... a fost o data cand sotia mea era in criza de expansivitate... ma exasperase si in plina noapte eu o rugam sa mearga la culcare ca vroia numai sa stea pe internet deja de cateva zile/nopti nu mai reuseam sa fac sa doarma... tot vroia sa urmareasca prostiile debitate de unii cu kabala... ma rog... tot o teorie cu energii... o fi interesant. dar nu e pt oameni care si asa sufera de boli nervoase... si degeaba ma chinuiam... ca imi spunea ca o silesc sa mearga la culcare de parca as fi taica-su... asta fiind o comparatie care ma jignea... si mai spunea ea si altele... si a inceput dupa aia sa le tipe de imi era rusine de vecini... crede-ma... sunt cu ea de aproape 6 ani... nu am rezistat... de fapt eram constient... pentru ca nu imi pierd controlul de obicei... dar chiar ma exasperase de data aia... si i-am tras o palma... a fost singura si sper sa fie ultima... nu ma laud cu asa ceva... dar sa stii ca s-a potolit atunci... si a smiorcait un pic... apoi m-a ascultat si i-am dat un somnifer RIVOTRIL... care de atunci de multe ori a salvat situatia cand avea insomnie... si crezi ca m-a urat pentru ce am facut poate pe moment... e un an de atunci...si ne iubim foarte mult... ea a inteles ca nu am avut alternativa... adica altfel ramanea sa chem salvarea si ar fi internat-o la sigur ceea ce si ei nu ii place si nici mie... spune-i povestea asta surorii tale... poate cu o farama de ratiune va intelege ca te lasa fara alternative... poate despre asta trebuie sa te sfatuiesti cu un psiholog cum sa procedezi... ca altfel ea va controleaza pe toti care disperati sa o ajutati... Numai bine G

poate nu am fost suficient de clara e sora mea cea care de luni de zile l-a tot bombardat cu sute de mailuri sms-uri si telefoane in care il implora sa o faca la loc sa o repare tinand cont de faptul ca el a strica-o. el nu a raspuns niciodata asta pana saptamana trecuta cand a raspuns la un telefon si i-a zis ceea ce am povestit in mesajul anterior. nu cred ca ar fi frecventat vreo secta cel putin ea asa sustine. sora mea a luat insa parte la un curs de purificare si initiere tinut de acest individ dar nu a vrut niciodata sa ne spuna ce a facut de fapt la acel curs. eu m-am gandit pana si la o eventuala spalare de creier nu mai stiu ce sa cred. desigur ca as vrea sa-l dau pe mana politiei asta si merita nu vreau insa sa creez probleme mai mari decat avem deja. tipul este unul destul de cunoscut nu pot sa va fac numele lui dar este unul care are si o emisiune la tv unde bate campii mai abitir decat un nebun cu patalamaua la mana. s-a pus si problema internarii fortate dar dr psihiatra ne-a spus ca atata timp cat e calma nu se poate face nimic. ea practic e calma a avut episoade destul de dese de violenta verbala dar nu fizica nu in sensul ca a sarit la cineva. este adevarat ca au fost doua episoade in care intr-unul a pus mana pe cutit amenintand ca si-l baga in burta. nepotul meu i l-a smuls din mana cu destula greutate. un altul a fost cand a pus scaunul langa fereastra ca sa se arunce de la fereastra. si in acel caz nepotul meu a fost pe faza si a apucat-o de par ca sa o traga jos. dupa aceea ea a inceput sa planga zicand ca propriul ei copil a batut-o. adevarul e ca asa a reusit sa o prinda ca sa o traga jos de pe scaun. piedica mare insa a fost si este mama nepotul meu a chemat de doua ori salvarea si mama a intors-o din drum zicand ca nu e nici o problema. nu-si da seama ca nu asa isi protejaza copilul ca nu e o mama buna neluind decizia cea mai buna pentru propriul ei copil. eu pot sa inteleg ca nu poate suporta sa-si vada fiica dusa la spital cu forta dar tinand-o acasa nu o ajuta cu nimic dimpotriva lasa ca boala sa se inrautateasca. desi cu moartea in suflet i-am spus toate aceste lucruri care bineinteles ca au durut-o enorm. in marea ei dragoste nu-si da seama ca raul vine de la a nu face nimic si nu de la a face ceea ce trebuie chiar daca e dureros. problema mare este ca eu locuiesc de 17 ani in strainatate unde mi-am format o familie. merg ce este drept foarte des acasa abia am fost in mai asa ca de aici de unde sunt nu pot face chiar mare lucru decat sa-mi spun parerea. cu psihologi m-am sfatuit deja am marele noroc sa am cateva bune prietene psiholoage eu insami lucrez intr-un anumit fel in aceasta ramura in sensul ca ma ocup de proiecte comunitare construim infrastructuri organizam cursuri de formare profesionala ptr psihoterapeuti asistenti sociali educatori juristi etc adresate tocmai persoanelor cu probleme de acest gen de la copii abuzati si maltratati la adultii cu probleme psihice. stiu deci ce si cum trebuie facut dar nimeni nu ma asculta. aici unde sunt eu nu exista toate aceste piedici bolnavul este internat fortat numai ptr simplul fapt ca ameninta suicidarea nu asteapta nimeni sa-i dea in cap cuiva. in ceea ce ma priveste trebuie internat fortat chiar si cel care este un perisol pentru el insusi dar din pacate legislatia romana pe cat se pare nu permite acest lucru. tot ce pot face este sa continui sa insist cu sora mea sa se interneze dar ea refuza total. sper numai sa-i conving pe cei de acasa sa-mi dea ascultare si sa vada realul pericol in care se afla sora mea. inca o data multumesc ptr sfaturi.

Buna tuturor Ma apuca toti nervii cand citesc astfel de povesti si cand oamenii nu isi dau seama ca ceea ce ei experimenteaza in preajma unei persoane cu o afectiune psihica e doar 1 din ceea ce traieste persoana in cauza. Mara mama ta e cel putin inconstienta. Oricum spui ca si ea a fost internata la psihiatrie deci nu te poti baza pe discernamantul ei. Intr-o astfel de situatie trebuie o masura ca atare. Incearca sa vorbesti cu o ruda si sa o internati pentru ca rezolvare miraculoasa nu exista. E bolnava psihic si trebuie internata ii trebuie medicamente.

Nu stiu ce se intampla dar nu apar semnele de punctuatie.

pt ez ar trebui sa citesti mai atent sau atenta ce s a scris mai sus deoarece majoritatea dintre noi au sfatuit o clar si fara nicio indoiala ca are nevoie de medicatie.Toti care scriem pe acest forum nu dorim raul nimanui ci din contra cu tot ce am invatat si din prorpia exeprienta incercam sa i ajutam pe cei de langa noi pe cei care trec sau au trecut prin aceleasi situatii.Nu sunt de acord cu internarea fortata si bagata la izolare siii sfatuiesc pe toti ca dak ea are discernamant nu poate fi internata.Iar discernamantul ei numai o comisie o poate decide si doar atunci se pot lua masuri radicale.Se poate raspunde penal daca are discernamant si a fost internata fara acordul ei indiferent de familie sau de catre medici cei din urma nu vor lua masura radicala dak nu se hotaraste in prealabil si la o analiza atenta de o comisie asa cum am mai spus mai devreme.Asa ca ez...nu vrem raul nimanui.

sad2 indignarea mea era orientata catre starea in care se afla tipa respectiva si a celor in situatia ei nu catre unul dintre voi. Am scris ca ar trebui internata pentru a i se administra un tratament eficient altfel cred ca e mai...periculos atat pentru ea cat si pentru cei din jur.

sad 2 si Mara Mara Din cate am inteles eu de la Mara Mara sora ei e in stare grava ACUM. In orice moment ea este in stare sa faca un gest de o gravitate deosebita si are nevoie urgenta de medicatie si supraveghere. Ea nu are cum sa ajunga in fata unei comisii de evaluare din moment ce refuza orice ajutor cu exceptia obsesiei ei cu acel barbat care sa o dezlege de energii. Deci ar insemna sa vina acea comisie la ea acasa ceea ce in Romania nu cred ca se intampla. Ceea ce posibil ca se poate realiza in Romania ar fi sa i se plateasca o vizita acasa psihiatrului si acesta singur sa fie suficient pt evaluare. Cred ca nici asta nu prea se intampla deoarece psihiatrii sunt extrem de putini si unde s-ar ajunge sa trebuiasca ei sa mearga la pacienti acasa sau cat ar trebui atunci platiti. Deci asta pica parerea mea... Nu cunosc nici ce spune legea dar cred ca e nevoie sa se semneze un act de internare fortata de catre un membru al familiei unde locuieste nu stiu ce grad de rudenie este acceptat... de pilda nu stiu daca sotul are intaietate in decizie fata de mama sau aici daca sora are intaietate... dar probabil ca daca amandoua dau semnatura se poate face acest pas... Cred ca e suficient daca un psihiatru confirma ca ea are idei de sinucidere are obsesii refuza mancare si medicamente refuza sa duca o viata in limitele normale de conduita a societatii si este un pericol pentru ea sau pentru cei din jur... refuza sa realizeze ca are nevoie sa se conformeze unui tratament prescris si stie ca are antecedente deci nu e nici o urma de intrebare daca este un om bolnav sau nu cu nervii... Poate e suficient ca psihiatrul ei sa confirme ca pacienta refuza sa vina la cabinet la consultatii si asta impreuna cu declaratia familiei ca ea refuza acasa tratamentul si are manifestari care le are... o fi suficient pt internare... sau medicul de pe salvare poate decide asta... nu stiu. Dar stiu ca in situatia descrisa de Mara Mara eu nu vad alta solutie decat internarea fortata si cat mai repede. Dupa ce o sa-si revina din depresie o sa accepte ca a fost ceva necesar si ca a fost spre binele ei. Ea singura va trebui mai tarziu sa inteleaga ca daca nu vrea sa se ajunga iar la asta trebuie sa respecte tratamentul si sa mearga de bunavoie la controale periodice la psihiatru. Si eu am fost uneori la limita exasperarii cu sotia mea si putin a lipsit sa o internez. Daca nu as fi reusit pe ultima suta de metri sa o calmez si sa o conving sa mergem frumos de mana la psihiatru sa ia medicamentele de fapt a fost suficient sa i se mareasca doza la Zyprexa pe care apoi a scazut-o dupa ce a trecut perioada nefasta nu as fi ezitat sa o internez decat sa o las sa se chinuie si sa i se agraveze situatia. De obicei din clipa cand da primele semne de dereglare plange nejustificat sau insomnie agitatie psihica dorinta de a face multe treburi sau dimpotriva apatie intru in alerta moderata... si daca trec cateva zile in functie de manifestari posibil sa decid ca e nevoie numai de cateva ore sau minute ca sa ma conving de gravitate si nu remarc imbunatatiri sau situatia stagneaza... apelez la psihiatru oricum altfel vizitam psihiatrul o data la 2-3 luni... sa dam buna ziua. Cineva trebuie sa ia decizii pentru un om care in clipele cand este bolnav nu are gandire limpede. Internarea fortata este ultima resursa dar nu este exclusa. Din punct de vedere etic apare aici o problema. De pilda ar putea sotia mea sa creada ca ma consider superior deoarece imi aloc puterea de decizie unilaterala in acele momente. Totusi ea stie ca nu ma folosesc de acest privilegiu decat si numai in situatiile cand ea da dovada suficienta ca nu e in apele ei. Altfel la noi in familie este democratie si deciziile le luam de comun acord uneori e necesar vreun compromis... si in general ii fac ei pe plac eu asta denumesc supliment de fetita... include in a-i da bucatile cele mai bune de la o friptura sau zeama de la compot sau cireasa de pe tort etc... Asta am vrut sa spun ca oricat de tentanta ar fi puterea decizionala pe care mi-o aloc in momentele cand ea nu este ea... nu doresc si ma feresc sa transform casnicia intr-o relatie doctor-pacient sau tata-copil... acestea mai degraba fiind stari complementare... si eu ma simt si ma comport uneori fata de ea exact invers deoarece imi place sa ma simt pacientul ei sau copilul ei... si astfel sa echilibram rolurile. Numai bine G