Grup de suport pt bolnavi de Parkinson si familiile lor

tu ai spus ca merge cu masina, dar nu inteleg de ce conduce cu o mana?

lucreaza ?

ai spus ca are probleme cu mana si piciorul stang sau drept, , vrei sa spui ca nu ii trmura tot corpul?

doamna doctor parkinsonul nu este in tot corpul?, din cate stiu si vad la mine nu este pe o anumita zona a corpului si ce spune doamna de sot seamana cu o semipareza.nu se pote sa iti tremure doar o parte a corpului

ca vorbeste mai incet...
acum eu iti spun ce imi zice el, ca nu ma lasa sa ma duc cu el la medic...

Georgeta, nu tremura, nu. Am inteles ca exista diverse feluri de sindrom parkinsonian, unul cu tremurat continuu, unul cu intepeneala. Iar, reproduc ce imi zice el. Lucreaza, este electronist, face case de marcat, cablaje, iti dai seama ca sta mult pe scaun dar ii trebuie si precizie (zice a atunci cand are mult de lucru nu il mai supara nimic). El zice ca nu foloseste mana stanga atat de mult pt ca nu poate, ca e mai nesigur pe ea si de aia la condus nu o prea foloseste.
Tremurat la el am vazut doar putin noaptea cand se intoarce de pe o parte pe alta si cateodata cand forteaza mana. De asemenea el zice ca i s-ar fi schimbat scrisul. acum, noi folosim computer-ul asa de mult incat... cred ca si al meu s-a modificat.

Cand medicii l-au vazut l-au pus sa miste mainile, cu mainile in fata, sa le roteasca, sa mearga si i-au observat mersul, sa ii stranga de mana chestii din astea. Si au concluzionat ca exista o diferenta intre stanga si dreapta. Dar iti spun, primul medic a zis "e Parkinson ca la carte".
Eu m-am gandit ca tremurul urmeaza sa apara in alt stadiu al bolii. Chestia este ca mai intelesesem si ca de indata ce iei medicatia (asta spusa tot de doctori) cu dopamina, efectele se amelioreaza instant. La el nu s-a aplicat acest lucru.

Multumesc de email dna dr, va voi contacta.

cu vorbitul ai dreptate in timp ce vorbesti iti scade timbrul vocal si vorbesti mai incet, dar nu inteleg de ce medicamentele pe care le iau nu au efect pentru ca ar tebui sa ne ajute varsta tinand cont ca alte probleme de sanatate nu am.

Da, asta e o chestie ff importanta. Poate nu ti le-au nimerit bine. Ai incercat sa le schimbi? Sotului meu i-au zis ca la tineri cu Parkinson e mai greu de stabilit tratamentul eficient... Dar ti-am zis, si el tot asta zice, de ce nu au efect.
Tu ce simptome mai ai in afara de dureri de cap?

imi sta capul pe spate de parca asi avea gatul rupt, imi intepeneste gatul, imi tremura tot corpul, ma panichez, daca ma supar trmur de imi pierd echilibrul, iar capul inafara da imi sta asa si ma doare imi urca si imi coboara parca ar avea arc.da am schimbat de multe ori medicamentele dar imi era mai rau, mai bine asi schimba medicul dar nu imi permit.am ajuns sa imi fie rusine cand ma priveste cineva pe strada

Offf Georgeta, imi pare tare rau de ce imi spui ca ti se intampla. De ce sa iti fie rusine? Sa le fie rusine LOR daca se uita aiurea. Numai cine nu se confrunta cu o boala nu stie ce rau este.
Cat de mare e copilul tau ca ziceai ca e mare. :)

este la liceeu cl.a 9-a.sotul tau ar trebui sa-i multumeasca lui d-nezeu, si sa se bucure de viata, ce sar fi facut daca era in locul meu?si totusi ma bucur ca traiesc si pot sa-mi ajut copilul.iar daca vreau sa ma simt cat de cat mai bine iau in loc de 16mg de reqip cat ar trebui inca 6mg in plus asta cand trbuie sa ma duc la sedinta sau sa-mi rezolv vreo problema.sa sti ca daca te plictisesc cu problemele mele vreau sa-mi spui.

sa sti ca in general in afara de familie ceilalti stiu ca sunt bolnava dar nimeni nu stie ce am nu imi place sa povestesc nimic nici macar sa pronunt cuvantul p.

georgeta, ai vazut ce titlu am dat la acest subiect, grup de suport. cum sa ma plictisesti.
eu sunt inclusa aici pe forum la un grup de suport pt tulburare obsesiv compulsiva - anxietatea si depresia sunt pb mele si acolo am gasit o comunitate ok in care vorbim.
clasa a 9 a, oau, ce baiat mare ai. al nostru are abia 4 ani. :) cred ca sunteti tare stresati cu scoala.

stiu ce "ar trebui" sa faca sotul meu. din pacate... nu stiu, nu isi gaseste puterea sau crede, eronat, ca o am eu pe toata.
i-am zis si de acest forum, de discutiile cu tine si dna dr, ca poate sa intre si el sau id-ul meu, poate o face, sper. eu il vad un om in putere (inteleg ca sufera dar el crede ca se vede mult mai mult decat este asa) si vreau sa il ajut doar ca nu stiu cum. ceea ce imi cere este sa il las in pace cand ii e rau.

dna dr. va multumesc pentru contact. i-am zis sotului meu dar... decizia trebuie sa fie a lui. e adult. sper sa vrea sa mearga.

este un copil f bun

daca la el se vede eu ce sa mai zic nu i-ai spus cum ma simt eu?

daca ar merge undeva sa se intalneasca cu pers cu acelesi diacnostic sa vada cat de rau se manifesta la alti, atunci sar considera o persoana sanatoasa si d-na doctor la care merg lunar mi-a spus ca daca nu gandim pozitiv si spui tot timpul sunt bolnav faci ca boala sa avanseze.

Georgeta, e foarte usor pentru cineva care nu sufera de o anume afectiune sa dea lectii. Doamna dr foloseste, dupa parerea mea, un slogan cu care oamenii ar trebui sa fie precauti. In ziua de azi "gandeste pozitiv" rezolva totul. Da, in teorie asa este si fericiti sunt cei ce pot. Din pacate sotul meu nu este unul dintre ei. Pe el cred ca l-ar demoraliza sa vada pe altii care sunt mai rau si au acelasi diagnostic - cel putin deocamdata. Eu cred ca el nu a acceptat ceea ce i se intampla - numai atunci poti sa incerci sa incepi sa lupti macar. Cred ca aici e marea buba.
Cred ca daca nu ar fi deprimat i-ar fi mai usor dar... asta il trage in jos rau de tot. Eu nu realizez cum doctora nu sesizeaza, sincer.
Tu cum stai cu moralul?

Asa cum iti spuneam eu sufar de tulburare anxioasa generalizata (ceea ce de multe ori ma arunca in depresie sau insomnii sau in ganduri obsesive). Am facut tratament, am urmat ca la carte sfatul medicului, am facut si fac terapie cognitiv comportamentala, am lasat medicatia (cu sfatul medicului) dar dupa vreo 6 luni fara medicatie am picat din nou si acum sunt iar pe antidepresive. Si mie mi se spune acelasi lucru de catre multi, culmea, inclusiv de catre sotul meu "gandeste pozitiv". Dar fiecare avem modul nostru de a ne manifesta, ce sa spun, am momente cand imi reuseste si momente cand nu. Incerc insa din rasputeri.

cum stau cu moralul?atata timp cat pot sa-mi fac toate treburile si nu depind de nimeni foarte bine iar pe d-nezeu nu pot sa ma supar.

de la ce sa instalat acea tulburare anxioasa si cum te simti de la ea, este vindecabila?

Eu am fost dintotdeauna anxioasa sau ma rog, o personalitate mai nelinistita. In 2008 am facut un episod de depresie majora cu anxietate si am fost tratata si am fost super ok. Din pacate de acum din iarna am iar pb si incerc sa reiau tratamentul dar nu merge asa de repede cum as vrea eu.
Nu, nu cred ca e vindecabil. Cred ca poate fi tinut sub control, nu neaparat mereu cu medicatie, fac si terapie si in general na, tre sa rezolvi pb de viata pe care le ai in asa fel incat sa ai o alta reactie decat anxietatea. Eu lucrez la asta dar ca orice chestie de genul acesta nu este chiar floare la ureche. :) Sunt zile mai bune si zile mai proaste. Azi de ex sunt foarte anxioasa - poate ma influenteaza si vremea.

A, vroiam sa iti spun, daca ai pb cu depresia, anxietatea sau cauti un grup mai mare, aici, la boli psihice gasesti si grupul de suport pt TOC (tulburare obsesiv compulsiva) unde ne-am strans mai multi cu diverse pb dar incercam sa ne sprijinim... da cautare pe google sau aici.

nu sufar de depresie si nu ma las asa de usor invinsa de boala.

ti-am spus ca in familia mea sunt tratata ca si inainte iar de mama nici nu mai vorbesc ma considera tot mica in permanenta tinem legatura chiar daca ne desparte o anumita distanta.

Bravo tie Georgeta, te admir.

Dna doctor, deocamdata cred ca nu, eu speram sa aud de la mai multi pacienti ce simptome au... poate Georgeta daca are intrebari ca ea saraca sufera.

nu multumesc, ce as putea sa intreb?ar fi absurd sa intreb daca ma mai fac bine, pentru ca stiu raspunsul si mai stiu ca odata cu varsta nici ea nu sta pe loc.

desi sunt putin cam offtopic, catherine crezi ca imi poti trimite pe mail sau sa imi spui numele medicului care l-a diagnosticat prima data pe sotul tau?! multumesc! am 35 de ani, inca nu am fost diagnosticat cu aceasta boala desi am fost la 2 neurologi insa simptomele pe care le am nu dispar! urmez un tratament cu coaxil si xanax insa deocamdata fara efect! sunt foarte deprimat si nu stiu unde sa ma mai duc! as vrea sa cunosc un medic neurolog specializat in diagnosticarea parkinsonului! daca cineva ma poate ajuta..multumesc!

buna liviu, ai spus ca ai mers la 2 neurologi, si ce au spus ca ai?ti-a facut RMNcerebral?eu am parkinson de la 28 de ani si nu este ereditar.

Buna Liviu,
Doamna doctor iti poate recomanda. poate ii scrieti si lui pe privat dna doctor, cum mi-ati scris mie, va rugam.

Ce simptome ai Liviu? De cand urmezi acest tratament? Care a fost diagnosticul?