Grăsimile saturate sunt inamicul sănătății cardiovasculare?

Studiul PURE (Prospective Urban Rural Epidemiology) este unul dintre studiile ample observaționale care a inclus peste 100,000 de participanți din 18 țări, cu o durată de 7 ani și care a analizat relația dintre aportul dietetic de grăsimi (grăsimi totale, acizi grași saturați, mono- și polinesaturați) și riscul e morbiditate și mortalitate cardiovasculară, apreciat în funcție de profilul lipidic plasmatic.

Mai exact a fost identificată o asociere benefică între majorarea aportului de grăsimi totale- saturate inclusiv (10%-13% din totalul caloric) – și reducerea mortalității. Desigur, trebuie făcută o delimitare clară între prezența în exces a grăsimilor din dietă (peste 40% din aportul energetic) sau sub forma lor pro-inflamatoare (grăsimi trans, supuse prăjirii etc.), pentru a justifica această observație în practica clinică.

Relația dintre grăsimi și riscul cardiovascular identificată este extrem de delicată și controversată mai ales în comunitatea cardiologilor, în ciuda numeroaselor cercetări efectuate de-a lungul timpului și contrazice una dintre cele mai populare „mantre” nutriționale vehiculate în ultimele decenii: grăsimile saturate sunt inamicul numărul unu al sănătății cardiovasculare.

Rezultatele studiului au fost publicate în 2 articole separate în jurnalul Lancet și un al treilea în Lancet Diabetes and Endocrinology, care se concentrează în special pe influența tiparelor specifice de alimentație asupra presiunii arteriale. Acestea contrazic „avertizările” formulate de Asociația Americană a Inimii de a limita aportul de grăsimi saturate sub 6% din totalul de calorii, inclusiv recomandările dietetice curente care încurajează reducerea consumului de grăsimi totale sub 30% și a celor saturate sub 10% din aportul energetic.

Modelul statistic de calculare a riscului cardiovascular a utilizat valori ale aportului de grăsimi saturate până la 18% din totalul caloric, în timp ce consumul mediu la nivelul populației Statelor Unite este de 14%.

În vederea reducerii aportului de grăsimi, ponderea carbohidraților din dietă crește. În cadrul studiului de față, înlocuirea a 3% din aportul de grăsimi saturate cu carbohidrați (rafinați) a fost asociată cu alterarea importantă a profilului lipidic după cum rezultă din tabel.

Recomandarea din ghidurile dietetice de limitare a aportului de grăsimi saturate <10% din totalul energetic are la bază asumpția potrivit căreia efectele reducerii acizilor grași saturați din dietă asupra scăderii LDL-colesterolului precede reducerea riscului cardiovascular.

Utilizarea unui singur marker lipidic (în acest caz, doar LDL-colesterolul) subestimează efectele clinice ale nutrienților din dietă asupra riscului cardiovascular. De asemenea, prezența și severitatea riscului de morbiditate și mortalitate cardiovasculară este dependent de o seamă de factori ai stilului de viață – fumat, activitate fizică, sedentarism, comorbidități, care pot influența profilul lipidic, independent de aportul exogen de grăsimi.

Trebuie luat în considerare faptul că aceste observații se bazează pe un model statistic și se aplică în mod diferit la nivel populațional, în viața de zi cu zi, în fiecare țară în parte.

Din punct de vedere calitativ, informațiile cu privire la aportul de glucide nu reușesc să facă distincția între consumul de carbohidrați rafinați vs variantele integrale. De asemenea, proveniența grăsimilor – se găsesc în mod natural în alimente sau sunt adăugate în cadrul procesului de producție industrială?, metoda de gătire a uleiurilor - prin prăjire, la foc deschis sau nesupuse prepararării termice?, sunt alte două exemple ale factorilor care pot influența asocierea dintre nutrienții din dietă și riscul cardiovascular, pe lângă ponderea grăsimilor totale/saturate din dietă.

Sunt grăsimile saturate inamicul sănătății cardiovasculare?

Nu toate grăsimile saturate sunt nocive pentru organism. Vorbim de grăsimile saturate din lactatele integrale și cele care se găsesc în complexe ideale cu acizii grași polinesaturați în alimente precum oul, peștele gras, care în moderație și în contextul unui stil de viață activ, cu un aport minim de 375 g-500 g de fructe și legume zilnic, abstinență de la fumat, consum moderat sau deloc de alcool etc. ar putea influența pozitiv morbiditatea și mortalitatea din cauze cardiovasculare.

În studiul de față, reducerea sub 6% din totalul energetic a acizilor grași saturați din dietă a fost asociată în mod paradoxal cu majorarea riscului de mortalitate.